Final de sezon la Tara Romaneasca Danseaza

Dupa mai bine de 3 luni de competitie, show-ul de dans realizat impreuna cu cei de la Raiffeisen a luat sfarsit cu auditiile pentru judetul Dolj. 4 echipe cu 4 stiluri de dans diferite s-au luptat pentru ultimul tren spre finala din luna Decembrie.

La sfarsit, doar dansatorii de Dans Traditional Tiganesc au ridicat trofeul si si-au luat angajamentul sa se pregateasca temeinic pentru ultima faza a competitiei. Auditiile Tara Romaneasca Danseaza se termina aici iar noi, nostalgici, nu putem sa decat sa ne bucuram de amintirile si emotiile pe care acest program ni le-a oferit.


Hella a urcat pe Tron

Week-end-ul l-am petrecut din nou alaturi de cei de la Hella, intr-un program deja celebru. Game of Thrones. De aceasta data a fost randul departamentului de Finance sa raspunda provocarilor lansate de trainerii HPDI.  Pregatiti ca de razboi au pornit in cautarea Tronului care, nu a fost cucerit decat dupa Razboiul Catapultelor.  Nu putem sa spunem decat ca participantii s-au descurcat admirabil si nu s-au speriat de nici una dintre probe.

Inca un program in care ne-am simtit ca acasa in compania prietenilor de la Hella.


Biciclete de la Rompetrol

Probabil ca este programul care ne emotioneaza cel mai mult si care ne aduce aminte de ce iubim meseria pe care o facem. Ne-am intalnit cu Rompetrol la Bran si le-am pregatit un eveniment pe care nu il vor uita prea curand. Ziua a inceput cu probele din Treasure Hunt. Fiecare sarcina indeplinita oferindu-le participantilor o piesa care ajuta la constructia unei biciclete.

Dupa ce au terminat asamblarea, au avut la dispozitie o dupa-amiaza intreaga pentru a strange donatii doar cu ajutorul ei. Unii au ales sa folosesca celebrul slogan “Face-ti poze cu bicicleta”, altii si-au folosit creativitatea dezvoltand adevarate modele de business. Surpriza pe care le-am pregatit-o a fost la sfarsit, atunci cand, atat bicicletele cat si banii stransi au fost donati catre Casa Sperantei.


ContiSTAR for Nascar

Circuitul de Nascar de la Bran a gazduit prima editie a Marelui Premiu Continental. Participantii au rezolvat probe de inteligenta si indemanare care le-au solicitat atat dibacia individuala cat si abilitatea de a lucra in echipa. Pentru fiecare proba pe care au completat-o, concurentii au primit materiale cu care sa isi construiasca propriile bestii pe 4 roti.

Totul s-a terminat tarziu in noapte, la focul de tabara, in compania acordurilor de muzica folk. Le multumim prietenilor nostri de la Continental pentru ziua pe care am petrecut-o impreuna.[:en]

Circuitul de Nascar de la Bran a gazduit prima editie a Marelui Premiu Continental. Participantii au rezolvat probe de inteligenta si indemanare care le-au solicitat atat dibacia individuala cat si abilitatea de a lucra in echipa. Pentru fiecare proba pe care au completat-o, concurentii au primit materiale cu care sa isi construiasca propriile bestii pe 4 roti.

Totul s-a terminat tarziu in noapte, la focul de tabara, in compania acordurilor de muzica folk. Le multumim prietenilor nostri de la Continental pentru ziua pe care am petrecut-o impreuna.


Grand Prix-ul Ceragon

Ne-am aliniat la start impreuna cu cei de la Ceragon, pentru marele premiu de Grand Prix de la Scrovistea. S-au prezentat la linia de start 4 echipe cu monoposturi construite chiar de mana lor. Pasiunea si daruirea s-au vazut atat la constructia bestiilor pe 4 roti cat si pe parcursul concursului, castigatorul fiind determinat de doar cateva zecimi de secunda.

In partea a doua a programului am incins Liga Campionilor la Human Foosball. De data aceasta tacticile avansate si coordonarea au facut diferenta dintre victorie si infrangere.

 

 

 [:en]

Ne-am aliniat la start impreuna cu cei de la Ceragon, pentru marele premiu de Grand Prix de la Scrovistea. S-au prezentat la linia de start 4 echipe cu monoposturi construite chiar de mana lor. Pasiunea si daruirea s-au vazut atat la constructia bestiilor pe 4 roti cat si pe parcursul concursului, castigatorul fiind determinat de doar cateva zecimi de secunda.

In partea a doua a programului am incins Liga Campionilor la Human Foosball. De data aceasta tacticile avansate si coordonarea au facut diferenta dintre victorie si infrangere.


Prezentari de succes in Timisoara

Nu ne-am ascuns niciodata simpatia pentru orasul de pe Bega. Ne-am simtit ca acasa in Timisoara si am avut parte de companie placuta la trainingul de Presentation Skills. O zi intrega in care am facut exercitii de dictie, am invatat cum sa structuram o prezentare si ne-am evaluat cu ajutorul camerei de luat vederi.

Presentation Skills este un training ingenios, bazat, in mare parte pe invatarea experimentala. Metodele folosite sunt printre cele mai inedite, ele venind din experienta si creativitatea trainerului nostru, Andrei Vacaru. Vezi mai multe despre tainingurile si trainerii HPDI aici.[:en]

Nu ne-am ascuns niciodata simpatia pentru orasul de pe Bega. Ne-am simtit ca acasa in Timisoara si am avut parte de companie placuta la trainingul de Presentation Skills. O zi intrega in care am facut exercitii de dictie, am invatat cum sa structuram o prezentare si ne-am evaluat cu ajutorul camerei de luat vederi.

Presentation Skills este un training ingenios, bazat, in mare parte pe invatarea experimentala. Metodele folosite sunt printre cele mai inedite, ele venind din experienta si creativitatea trainerului nostru, Andrei Vacaru. Vezi mai multe despre tainingurile si trainerii HPDI aici.


Batalia din Game of Thrones cu Hella

Razboiul pentru suprematie continua week-end de week-end, iar echipele sunt din ce in ce mai pregatite. Catapulte cum nu s-au mai vazut, determinare peste limite si o atmosfera incredibila. Toate au facut parte din ultimul eveniment pe care l-am avut cu Hella. Participantii s-au aventurat in probe precum Teren Minat, Tir cu Arcul sau Tava cu Otrava pentru a primi materiale cu care sa isi construiasca cele mai ingenioase arme de lupta.

Un razboi amical din care, castigatoare a iesit intreaga echipa Hella. Continuam aventura din Game of Thornes impreuna cu acesti bravi razboinici.[:en]

Razboiul pentru suprematie continua week-end de week-end, iar echipele sunt din ce in ce mai pregatite. Catapulte cum nu s-au mai vazut, determinare peste limite si o atmosfera incredibila. Toate au facut parte din ultimul eveniment pe care l-am avut cu Hella. Participantii s-au aventurat in probe precum Teren Minat, Tir cu Arcul sau Tava cu Otrava pentru a primi materiale cu care sa isi construiasca cele mai ingenioase arme de lupta.

Un razboi amical din care, castigatoare a iesit intreaga echipa Hella. Continuam aventura din Game of Thornes impreuna cu acesti bravi razboinici.


De ce Picasso cerea o avere pentru zece minute

Se spune că la începutul secolului trecut, două domnişoare admirau portretul pe pânză al uneia dintre ele, realizat de un pictor nu foarte cunoscut pe37222402pica_20010627_30035.jpg atunci. Pictura era foarte reuşită şi o punea pe proprietara chipului într-o lumină foarte tinerească. Prietena ei suspină la dorinţa de a avea şi ea o astfel de operă. Cele două tinere merg la atelierul artistului, iar acesta este de acord să realizeze încă un portret. După doar 10 minute, opera este gata, iar fata este foarte încântată. Portretul o avantajează şi este chiar mai mult decât a sperat. Îl întreabă pe tânărul Pablo cât are de plată. Acesta, foarte natural, îi spune o sumă care o lăsă pe domnişoara cu gura căscată.

-Nu vi se pare cam mult pentru cât aţi lucrat? V-a luat doar 10 minute…

-Domnisoară, a răspuns artistul cu aceeaşi naturaleţe, dumneavoastră nu plătiţi doar pentru cele 10 minute, ci pentru anii de pregătire necesari pentru că eu să pot realiza un tablou atât de repede.

De ce v-am povestit această întâmplare? Pentru că mă gândeam recent că meseria fiecăruia presupune exact un astfel de traseu. Ani în care ne pregătim, în care punem suflet în ceea ce facem, ne punem propria pasiune şi propriile trăiri. Totul, pentru acele minute de glorie în care oferim altora munca noastră.

Acesta nu este un manifest pentru a ne vinde talentul cât mai scump, ci cât mai… corect. Este o îmbinare între talent, viziune proprie, muncă, ambiţie şi un strop de originalitate. O combinaţie care face diferenţa între a face şi a crea.

Şi îndrăznesc să spun că toţi creăm atunci când vine vorba despre meseria noastră. Un lustragiu poate inventa o tehnică nouă de lustruit pantofi, un contabil poate găsi noi modalităţi de a păstra cât mai mulţi bani într-o firmă şi aşa mai departe. Depinde doar de noi dacă facem asta sau nu. La final, ceea ce realizăm are o valoare pe măsură investiţiei făcute în timp.
De exemplu, atunci când oamenii plătesc un bilet pentru un concert, ei ştiu că achita onorariul pentru acea seară. Ceea ce nu ştiu însă este că, pentru a putea fi pe scenă, artistul trebuie să repete aproape zilnic, iar asta presupune costuri cu: sala de repetiţii, corzile pentru instrumente, zecile sau sutele de ore de pregătire. Asta ar putea explica şi de ce ei sunt foarte colerici atunci când vine vorba despre produsul lor. Pentru că, dincolo de toate acestea, au pus un strop din ei înşişi în acel spectacol.

La final, imaginaţi-vă că cei cu care interacţionaţi sunt, în felul lor, artişti. Scena lor nu este una clasică, iar spectacolul pe care vi-l arata nu este unul în sensul obişnuit.

Ce aşteaptă în schimb? În primul rând, aplauzele, în orice formă ar veni ele: mulţumiri, aprecieri, bucurie, confirmarea că au făcut o treabă bună. În al doilea rând, dacă vă place “spectacolul”, cumpăraţi un bilet la valoarea corectă şi amintiţi-vă că îi daţi acelui om o mică parte din tot ceea ce a investit el, pentru a deveni mai bun, mai încrezător, mai creativ, pentru a vă oferi un spectacol şi mai bun data viitoare.

 [:en]

Se spune că la începutul secolului trecut, două domnişoare admirau portretul pe pânză al uneia dintre ele, realizat de un pictor nu foarte cunoscut pe atunci. Pictura era foarte reuşită şi o punea pe proprietara chipului într-o lumină foarte tinerească. Prietena ei suspină la dorinţa de a avea şi ea o astfel de operă. Cele două tinere merg la atelierul artistului, iar acesta este de acord să realizeze încă un portret. După doar 10 minute, opera este gata, iar fata este foarte încântată. Portretul o avantajează şi este chiar mai mult decât a sperat. Îl întreabă pe tânărul Pablo cât are de plată. Acesta, foarte natural, îi spune o sumă care o lăsă pe domnişoara cu gura căscată.

-Nu vi se pare cam mult pentru cât aţi lucrat? V-a luat doar 10 minute…

-Domnisoară, a răspuns artistul cu aceeaşi naturaleţe, dumneavoastră nu plătiţi doar pentru cele 10 minute, ci pentru anii de pregătire necesari pentru că eu să pot realiza un tablou atât de repede.

De ce v-am povestit această întâmplare? Pentru că mă gândeam recent că meseria fiecăruia presupune exact un astfel de traseu. Ani în care ne pregătim, în care punem suflet în ceea ce facem, ne punem propria pasiune şi propriile trăiri. Totul, pentru acele minute de glorie în care oferim altora munca noastră.

Acesta nu este un manifest pentru a ne vinde talentul cât mai scump, ci cât mai… corect. Este o îmbinare între talent, viziune proprie, muncă, ambiţie şi un strop de originalitate. O combinaţie care face diferenţa între a face şi a crea.

Şi îndrăznesc să spun că toţi creăm atunci când vine vorba despre meseria noastră. Un lustragiu poate inventa o tehnică nouă de lustruit pantofi, un contabil poate găsi noi modalităţi de a păstra cât mai mulţi bani într-o firmă şi aşa mai departe. Depinde doar de noi dacă facem asta sau nu. La final, ceea ce realizăm are o valoare pe măsură investiţiei făcute în timp.
De exemplu, atunci când oamenii plătesc un bilet pentru un concert, ei ştiu că achita onorariul pentru acea seară. Ceea ce nu ştiu însă este că, pentru a putea fi pe scenă, artistul trebuie să repete aproape zilnic, iar asta presupune costuri cu: sala de repetiţii, corzile pentru instrumente, zecile sau sutele de ore de pregătire. Asta ar putea explica şi de ce ei sunt foarte colerici atunci când vine vorba despre produsul lor. Pentru că, dincolo de toate acestea, au pus un strop din ei înşişi în acel spectacol.

La final, imaginaţi-vă că cei cu care interacţionaţi sunt, în felul lor, artişti. Scena lor nu este una clasică, iar spectacolul pe care vi-l arata nu este unul în sensul obişnuit.

Ce aşteaptă în schimb? În primul rând, aplauzele, în orice formă ar veni ele: mulţumiri, aprecieri, bucurie, confirmarea că au făcut o treabă bună. În al doilea rând, dacă vă place “spectacolul”, cumpăraţi un bilet la valoarea corectă şi amintiţi-vă că îi daţi acelui om o mică parte din tot ceea ce a investit el, pentru a deveni mai bun, mai încrezător, mai creativ, pentru a vă oferi un spectacol şi mai bun data viitoare.

 

 

 autorANDREI (1)