5 lucruri pe care nu le datorezi managerului tau

După o zi de muncă suficient de lungă, ajungi acasă unde te aştepţi la o oază de linişte şi pace. Însă de câte ori s-a întâmplat ca în acel moment telefonul să sune, inbox-ul să fie plin de e-mailuri de la oameni care aşteaptă răspunsuri imediate?

Cu toate că cei mai mulţi oameni pretind că se deconectează de îndată ce ajung acasă, cercetările recente arată contrariul.

Un studiu realizat de Asociaţia Americană de Psihologie a constatat că mai mult de 50% dintre americani îşi verifică e-mail-ul de serviciu înainte și după orele de lucru, pe parcursul week-end-ului chiar și atunci când sunt bolnavi. Chiar mai rău, 44% dintre americani verifică e-mailul de lucru în vacanță.

Un studiu realizat de Universitatea Northern Illinois a constatat că oamenii care trebuie să răspundă la e-mail-uri în afara orelor de muncă, sunt supuși unui stres prelungit, pe care cercetătorii l-au denumit „telepressure”. Telepressure descrie o stare în care oamenii nu sunt capabili să se relaxeze și să se decupleze cu adevărat de locul de muncă. Această stare prelungită de stres este teribil de dăunătoare pentru sănătatea ta. Pe lângă creșterea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, depresie şi obezitate, stresul scade puterea de concentrare.

Trebuie să stabilim limite clare între viața noastră personală și profesională. În cazul în care nu facem acest lucru, munca, sănătatea și viața noastră personală suferă. Iată la ce nu ar trebui niciodată să renunți pentru locul de muncă sau de dragul managerului tău:

1. Sănătatea ta

Este dificil să-ţi dai seama când şi cum să stabileşti nişte limite pentru sănătatea ta la locul de muncă, deoarece declinul este treptat. Stăm toată ziua pe scaun şi nu realizăm cât de important este să facem măcar 20 de minute de exerciţii zilnic. Nu te odihneşti suficient şi laşi stresul, uşor, uşor să pună stăpânire pe tine. Fără să-ţi dai seama, te trezeşti cu o durere constantă de spate iar cearcănele par să nu mai dispară.

Nu lăsa lucrurile să se strecoare pe lângă tine și cea mai bună modalitate prin care poţi face acest lucru este menţinerea unei rutine. Da, rutina nu ucide întotdeauna. Gândeşte-te la ceea ce trebuie să faci pentru a fi sănătos (plimbări în timpul prânzului, week-end-uri libere, fără laptop la plajă), fă-ţi un plan și respectă-l indiferent de consecinţe. Dacă nu o faci, tu eşti cel care permite muncii să te acapareze.

2. Familia ta

Familia poate fi foarte uşor o victimă colaterală a muncii tale. Mulți dintre noi privim serviciul ca pe un mijloc de întreţinere a familiilor noastre. Ne gândim că trebuie să câştigăm cât mai mulţi bani astfel încât copiii noştri să meargă la cele mai bune şcoli, să nu simtă nicio restricţie financiară.

Cu toate că aceste gânduri sunt bine intentionate, cred că uităm de multe ori că ne privăm membrii familiei de cel mai important lucru: timpul pe care ar trebui să-l petrecem alături de ei. Ceea ce probabil nu realizăm este faptul că cea mai de preţ avere este cutia de amintiri a familiei.

3. Sănătatea ta mintală

Un loc de muncă nu are dreptul la nicio „porţie” din  sănătatea ta mintală. Niciun angajator nu-ţi va monitoriza sănătatea. Tu eşti singurul responsabil de asta şi, pentru a-ţi menţine sănătatea, trebuie să-ţi stabileşti nişte limite clare.

De multe ori, pentru a păstra un echilibru ai nevoie şi de alte activităţi, pasiuni, hobby-uri în afara job-ului. Când ai  deja o zi productivă la muncă iar managerul îţi cere şi mai mult, cel mai sănătos lucru pe care îl poţi face este să-l refuzi şi să te bucuri de timpul tău alături de prieteni.

Astfel, te vei întoarce la muncă odihnit şi relaxat. Bineînţeles că poţi lucra peste program dacă doreşti dar este important să îi poţi spune managerului tău „nu” atunci când ai nevoie să te detaşezi.

4. Identitatea ta

Job-ul este o parte importantă a identității tale, te defineşte. Este periculos, însă, să permiţi muncii tale să devină întreaga ta identitate. Cum îţi dai seama de acest lucru? Când te gândeşti la cele mai importante lucruri din viaţa ta şi realizezi că te raportezi doar la job.

Atunci când viața ta nu se rezumă doar la muncă, acest lucru te ajută să elimini stresul, să te dezvolţi ca persoană și de asemenea să eviţi epuizarea.

5. Integritatea ta

Poate că unul dintre cei mai mari factori de stres îl constituie sacrificarea integrităţii. Odată ce îţi dai seama că acțiunile și convingerile tale nu sunt aliniate cu ceea ce faci la job, este timpul să-i spui managerului tău că nu eşti dispus să faci lucrurile în modul lui. Dacă acest lucru reprezintă o problemă pentru manager, poate că ar fi timpul să urmaţi drumuri diferite.

Vorbim foarte des despre acest echilibru pe care ar trebui să-l avem între viaţa profesională şi personală şi mulţi sunt cei sceptici. De ce? Pentru că acest echilibru este considerat o himeră sau un ideal intangibil. Însă, dacă ne stabilim nişte limite foarte clare peste care nu suntem dispuşi să ne sacrificăm sănătatea, familia sau integritatea, atunci este foarte posibil să atingem acest echilibru. Dar există un truc pentru a putea stabili aceste limite, trebuie să ne cunoaştem foarte bine. Trebuie să ştim foarte bine ceea ce ne dorim şi trebuie să realizăm că, atât timp cât nu avem grijă de noi, nimeni nu o va face în locul nostru.

 [:en]5lucruripecarenuledatorezimanageruluiDupă o zi de muncă suficient de lungă, ajungi acasă unde te aştepţi la o oază de linişte şi pace. Însă de câte ori s-a întâmplat ca în acel moment telefonul să sune, inbox-ul să fie plin de e-mailuri de la oameni care aşteaptă răspunsuri imediate?

Cu toate că cei mai mulţi oameni pretind că se deconectează de îndată ce ajung acasă, cercetările recente arată contrariul.

Un studiu realizat de Asociaţia Americană de Psihologie a constatat că mai mult de 50% dintre americani îşi verifică e-mail-ul de serviciu înainte și după orele de lucru, pe parcursul week-end-ului chiar și atunci când sunt bolnavi. Chiar mai rău, 44% dintre americani verifică e-mailul de lucru în vacanță.

Un studiu realizat de Universitatea Northern Illinois a constatat că oamenii care trebuie să răspundă la e-mail-uri în afara orelor de muncă, sunt supuși unui stres prelungit, pe care cercetătorii l-au denumit „telepressure”. Telepressure descrie o stare în care oamenii nu sunt capabili să se relaxeze și să se decupleze cu adevărat de locul de muncă. Această stare prelungită de stres este teribil de dăunătoare pentru sănătatea ta. Pe lângă creșterea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, depresie şi obezitate, stresul scade puterea de concentrare.

Trebuie să stabilim limite clare între viața noastră personală și profesională. În cazul în care nu facem acest lucru, munca, sănătatea și viața noastră personală suferă. Iată la ce nu ar trebui niciodată să renunți pentru locul de muncă sau de dragul managerului tău:

1. Sănătatea ta

Este dificil să-ţi dai seama când şi cum să stabileşti nişte limite pentru sănătatea ta la locul de muncă, deoarece declinul este treptat. Stăm toată ziua pe scaun şi nu realizăm cât de important este să facem măcar 20 de minute de exerciţii zilnic. Nu te odihneşti suficient şi laşi stresul, uşor, uşor să pună stăpânire pe tine. Fără să-ţi dai seama, te trezeşti cu o durere constantă de spate iar cearcănele par să nu mai dispară.

Nu lăsa lucrurile să se strecoare pe lângă tine și cea mai bună modalitate prin care poţi face acest lucru este menţinerea unei rutine. Da, rutina nu ucide întotdeauna. Gândeşte-te la ceea ce trebuie să faci pentru a fi sănătos (plimbări în timpul prânzului, week-end-uri libere, fără laptop la plajă), fă-ţi un plan și respectă-l indiferent de consecinţe. Dacă nu o faci, tu eşti cel care permite muncii să te acapareze.

2. Familia ta

Familia poate fi foarte uşor o victimă colaterală a muncii tale. Mulți dintre noi privim serviciul ca pe un mijloc de întreţinere a familiilor noastre. Ne gândim că trebuie să câştigăm cât mai mulţi bani astfel încât copiii noştri să meargă la cele mai bune şcoli, să nu simtă nicio restricţie financiară.

Cu toate că aceste gânduri sunt bine intentionate, cred că uităm de multe ori că ne privăm membrii familiei de cel mai important lucru: timpul pe care ar trebui să-l petrecem alături de ei. Ceea ce probabil nu realizăm este faptul că cea mai de preţ avere este cutia de amintiri a familiei.

3. Sănătatea ta mintală

Un loc de muncă nu are dreptul la nicio „porţie” din  sănătatea ta mintală. Niciun angajator nu-ţi va monitoriza sănătatea. Tu eşti singurul responsabil de asta şi, pentru a-ţi menţine sănătatea, trebuie să-ţi stabileşti nişte limite clare.

De multe ori, pentru a păstra un echilibru ai nevoie şi de alte activităţi, pasiuni, hobby-uri în afara job-ului. Când ai  deja o zi productivă la muncă iar managerul îţi cere şi mai mult, cel mai sănătos lucru pe care îl poţi face este să-l refuzi şi să te bucuri de timpul tău alături de prieteni.

Astfel, te vei întoarce la muncă odihnit şi relaxat. Bineînţeles că poţi lucra peste program dacă doreşti dar este important să îi poţi spune managerului tău „nu” atunci când ai nevoie să te detaşezi.

4. Identitatea ta

Job-ul este o parte importantă a identității tale, te defineşte. Este periculos, însă, să permiţi muncii tale să devină întreaga ta identitate. Cum îţi dai seama de acest lucru? Când te gândeşti la cele mai importante lucruri din viaţa ta şi realizezi că te raportezi doar la job.

Atunci când viața ta nu se rezumă doar la muncă, acest lucru te ajută să elimini stresul, să te dezvolţi ca persoană și de asemenea să eviţi epuizarea.

5. Integritatea ta

Poate că unul dintre cei mai mari factori de stres îl constituie sacrificarea integrităţii. Odată ce îţi dai seama că acțiunile și convingerile tale nu sunt aliniate cu ceea ce faci la job, este timpul să-i spui managerului tău că nu eşti dispus să faci lucrurile în modul lui. Dacă acest lucru reprezintă o problemă pentru manager, poate că ar fi timpul să urmaţi drumuri diferite.

Vorbim foarte des despre acest echilibru pe care ar trebui să-l avem între viaţa profesională şi personală şi mulţi sunt cei sceptici. De ce? Pentru că acest echilibru este considerat o himeră sau un ideal intangibil. Însă, dacă ne stabilim nişte limite foarte clare peste care nu suntem dispuşi să ne sacrificăm sănătatea, familia sau integritatea, atunci este foarte posibil să atingem acest echilibru. Dar există un truc pentru a putea stabili aceste limite, trebuie să ne cunoaştem foarte bine. Trebuie să ştim foarte bine ceea ce ne dorim şi trebuie să realizăm că, atât timp cât nu avem grijă de noi, nimeni nu o va face în locul nostru.

voicalaura


Lucrul care conteaza cel mai mult la locul de munca

O să încep cu o întrebare. Dacă astăzi ar fi ultima zi din viaţa voastră, care ar fi cel mai mare regret al vostru? Am să vă ajut cu câteva răspunsuri posibile:

A) Aș fi vrut să fi răspuns la cât mai multe e-mailuri.

B) Mi-aş fi dorit să cumpăr cât mai multe acţiuni la Apple.

C) Mi-aş fi dorit să devin manager la una dintre cele mai mari companii din ţară.

D) Mi-aş fi dorit să fi petrecut mai mult timp cu oamenii pe care îi iubesc.

Dacă ați răspuns A, vă rog să vă opriți din citit şi să vă întoarceţi la e-mail-urile la care trebuie să răspundeţi. Dacă ați răspuns B sau C, există încă timp pentru a găsi următoarea investiție câștigătoare sau următoarea şansă de promovare. Sau poate că nu.

Toţi știm ce este cu adevărat important, dar în mod ironic avem tendinţa de a face opusul. Suntem prizonierii unui paradox: ne dorim să petrecem cât mai mult timp cu persoanele dragi din viaţa noastră însă se pare că facem tot posibilul ca acest lucru să nu se întâmple. Da, ştiu, astăzi aţi fost nevoiţi să staţi peste program pentru că trebuia neapărat să trimiteţi un raport. Da, ştiu, când ajungeţi la orele 20:00 acasă, mai lucraţi puţin pentru că acolo aveţi linişte. Da, ştiu, nu aţi reuşit să ajungeţi la serbarea copilului pentru ca deadline-urile vă forţau uşa.  Un lucru este cert, relațiile contează, nu numai în viața noastră personală, ci și în viața noastră profesională.

Ce înseamnă succesul pentru voi?

Cred că modul în care am ajuns să ne definim succesul este puţin distorsionat. Zilnic, suntem într-o cursă nebună, contracronometru. Fără să ne dăm neapărat seama, am devenit foarte egocentrişti și ocupaţi încercând să câștigam această cursă. O cursă la capătul cărei se află… Şi aici fiecare ar trebui să-şi răspundă.

Primul pas pentru a regândi succesul este de a reevalua valoarea relaţiilor pe care le avem cu ceilalţi.

Relațiile pozitive cu ceilalți prelungesc speranţa de viaţă

Harvard a demarat un studiu în perioada 1939-1944 pentru a înțelege care sunt factorii care îi fac pe oameni fericiți şi sănătoși. În acest studiu, mai multe generații de cercetători au urmărit, an după an, viața a 724 de oameni născuți și crescuți în Boston. Cercetătorii le-au pus întrebări legate de munca lor, familie și sănătate. În timpul studiului a fost observat modul în care viața lor a evoluat timp de 75 de ani.

Concluziile acestui studiu ne oferă perspective surprinzătoare dar în acelaşi timp evidente. Ceea ce ne face cu adevărat fericiți sunt relațiile durabile și pozitive cu oamenii din jurul nostru, oameni pe care îi iubim și respectăm. Relaţiile toxice sau nocive au efecte dăunătoare asupra sănătății, fericirii noastre și asupra speranței de viață.

Relațiile pozitive cu ceilalți, bazate pe încredere, respect și iubire nu ne prelungesc doar viața și ne fac fericiți, dar, de asemenea, ne protejează împotriva bolilor. Sentimentul că putem conta pe cei care ne iubesc – chiar dacă nu suntem de acord cu ei – ne generează o siguranţă interioară, sentimentul că nu suntem singuri pe această planetă.

Dar, ce înseamnă acest lucru pentru sfera profesională? Oamenii din jurul nostru ne ajuta să luăm decizii mai bune şi noi îi putem ajuta, de asemenea. Să presupunem, de exemplu, că sunteţi într-o expediţie cu alte persoane la Polul Nord şi v-aţi rătăcit. Aveţi 20 de obiecte cu voi: ceva de mâncare, o lanternă, o butelie mică, pungi din plastic, însă trebuie să alegeți doar unul dintre aceste obiecte pentru a supraviețui. Ce obiect veţi alege?

Echipa noastră a facilitat acest exerciţiu în nenumărate rânduri, iar concluzia este mereu aceeaşi: deciziile luate în echipă sunt mult mai bune decât cele luate individual.

Cele mai multe decizii la locul de muncă nu ne vor afecta viața imediat, din fericire. Însă a colabora cu oamenii din echipa noastră într-un mod pozitiv, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și fericirii noastre.

Gândiţi-vă că petrecem cel puțin 40 de ore pe săptămână, alături de colegii de muncă. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu aceste persoane decât cu familia noastră. Desigur, colegii noștri nu sunt tovarășii noștri în toate domeniile vieții. Dar, relațiile armonioase la locul de muncă, bazate pe respect, cooperare și încredere sunt esențiale pentru fericirea noastră. De multe ori pierdem din vedere un lucru extrem de important: nu putem să ne consolidăm relaţiile cu cei din jur dacă vom apela la ei doar atunci când avem nevoie de ceva. Trebuie să le donăm constant timpul, atenţia, respectul şi ajutorul nostru.

Toţi am întâlnit oameni care şi-au pierdut liniștea pentru că lucrează într-un mediu de lucru toxic, plin de energie negativă. În timp ce uneori nu putem schimba dramatic ceea ce se întâmplă în birourile noastre, putem schimba modul în care ne raportăm la această situaţie. Da, o soluţie ar fi să părăsim acel loc de muncă, fără să depunem eforturi în a rezolva situaţiile care ne streaza foarte mult. Însă nimic nu vă garantează că o dată ce aţi lăsat Cernobîlul în spate nu-l veţi reîntâlni la următorul loc de muncă. Aşadar, întrebarea e: cum putem face să creăm relaţii armonioase cu cei din jurul nostru?

 

 [:en]lucrulcareconteazacelmaimultlamuncaO să încep cu o întrebare. Dacă astăzi ar fi ultima zi din viaţa voastră, care ar fi cel mai mare regret al vostru? Am să vă ajut cu câteva răspunsuri posibile:

A) Aș fi vrut să fi răspuns la cât mai multe e-mailuri.

B) Mi-aş fi dorit să cumpăr cât mai multe acţiuni la Apple.

C) Mi-aş fi dorit să devin manager la una dintre cele mai mari companii din ţară.

D) Mi-aş fi dorit să fi petrecut mai mult timp cu oamenii pe care îi iubesc.

Dacă ați răspuns A, vă rog să vă opriți din citit şi să vă întoarceţi la e-mail-urile la care trebuie să răspundeţi. Dacă ați răspuns B sau C, există încă timp pentru a găsi următoarea investiție câștigătoare sau următoarea şansă de promovare. Sau poate că nu.

Toţi știm ce este cu adevărat important, dar în mod ironic avem tendinţa de a face opusul. Suntem prizonierii unui paradox: ne dorim să petrecem cât mai mult timp cu persoanele dragi din viaţa noastră însă se pare că facem tot posibilul ca acest lucru să nu se întâmple. Da, ştiu, astăzi aţi fost nevoiţi să staţi peste program pentru că trebuia neapărat să trimiteţi un raport. Da, ştiu, când ajungeţi la orele 20:00 acasă, mai lucraţi puţin pentru că acolo aveţi linişte. Da, ştiu, nu aţi reuşit să ajungeţi la serbarea copilului pentru ca deadline-urile vă forţau uşa.  Un lucru este cert, relațiile contează, nu numai în viața noastră personală, ci și în viața noastră profesională.

Ce înseamnă succesul pentru voi?

Cred că modul în care am ajuns să ne definim succesul este puţin distorsionat. Zilnic, suntem într-o cursă nebună, contracronometru. Fără să ne dăm neapărat seama, am devenit foarte egocentrişti și ocupaţi încercând să câștigam această cursă. O cursă la capătul cărei se află… Şi aici fiecare ar trebui să-şi răspundă.

Primul pas pentru a regândi succesul este de a reevalua valoarea relaţiilor pe care le avem cu ceilalţi.

Relațiile pozitive cu ceilalți prelungesc speranţa de viaţă

Harvard a demarat un studiu în perioada 1939-1944 pentru a înțelege care sunt factorii care îi fac pe oameni fericiți şi sănătoși. În acest studiu, mai multe generații de cercetători au urmărit, an după an, viața a 724 de oameni născuți și crescuți în Boston. Cercetătorii le-au pus întrebări legate de munca lor, familie și sănătate. În timpul studiului a fost observat modul în care viața lor a evoluat timp de 75 de ani.

Concluziile acestui studiu ne oferă perspective surprinzătoare dar în acelaşi timp evidente. Ceea ce ne face cu adevărat fericiți sunt relațiile durabile și pozitive cu oamenii din jurul nostru, oameni pe care îi iubim și respectăm. Relaţiile toxice sau nocive au efecte dăunătoare asupra sănătății, fericirii noastre și asupra speranței de viață.

Relațiile pozitive cu ceilalți, bazate pe încredere, respect și iubire nu ne prelungesc doar viața și ne fac fericiți, dar, de asemenea, ne protejează împotriva bolilor. Sentimentul că putem conta pe cei care ne iubesc – chiar dacă nu suntem de acord cu ei – ne generează o siguranţă interioară, sentimentul că nu suntem singuri pe această planetă.

Dar, ce înseamnă acest lucru pentru sfera profesională? Oamenii din jurul nostru ne ajuta să luăm decizii mai bune şi noi îi putem ajuta, de asemenea. Să presupunem, de exemplu, că sunteţi într-o expediţie cu alte persoane la Polul Nord şi v-aţi rătăcit. Aveţi 20 de obiecte cu voi: ceva de mâncare, o lanternă, o butelie mică, pungi din plastic, însă trebuie să alegeți doar unul dintre aceste obiecte pentru a supraviețui. Ce obiect veţi alege?

Echipa noastră a facilitat acest exerciţiu în nenumărate rânduri, iar concluzia este mereu aceeaşi: deciziile luate în echipă sunt mult mai bune decât cele luate individual.

Cele mai multe decizii la locul de muncă nu ne vor afecta viața imediat, din fericire. Însă a colabora cu oamenii din echipa noastră într-un mod pozitiv, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății și fericirii noastre.

Gândiţi-vă că petrecem cel puțin 40 de ore pe săptămână, alături de colegii de muncă. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu aceste persoane decât cu familia noastră. Desigur, colegii noștri nu sunt tovarășii noștri în toate domeniile vieții. Dar, relațiile armonioase la locul de muncă, bazate pe respect, cooperare și încredere sunt esențiale pentru fericirea noastră. De multe ori pierdem din vedere un lucru extrem de important: nu putem să ne consolidăm relaţiile cu cei din jur dacă vom apela la ei doar atunci când avem nevoie de ceva. Trebuie să le donăm constant timpul, atenţia, respectul şi ajutorul nostru.

Toţi am întâlnit oameni care şi-au pierdut liniștea pentru că lucrează într-un mediu de lucru toxic, plin de energie negativă. În timp ce uneori nu putem schimba dramatic ceea ce se întâmplă în birourile noastre, putem schimba modul în care ne raportăm la această situaţie. Da, o soluţie ar fi să părăsim acel loc de muncă, fără să depunem eforturi în a rezolva situaţiile care ne streaza foarte mult. Însă nimic nu vă garantează că o dată ce aţi lăsat Cernobîlul în spate nu-l veţi reîntâlni la următorul loc de muncă. Aşadar, întrebarea e: cum putem face să creăm relaţii armonioase cu cei din jurul nostru?

 

voicalaura


Banii nu aduc fericirea, dar fericirea aduce bani

Pentru multe companii, succesul înseamnă o cultură organizaţională bazată pe stres, frică sau o presiune foarte mare pentru angajaţi.

Tot mai multe cercetări cu privire la psihologia organizațională demonstrează că un mediu care încurajează frica dăunează productivității. Însă, un mediu pozitiv la locul de muncă va aduce beneficii pentru angajaţi.

Există o credinţă bine înrădăcinată, deși eronată, conform căreia stresul şi o presiune mare pe angajaţi determină o accelerare a performanţei. Însă ceea ce nu reuşesc companiile să ia considerare sunt costurile ascunse pe care le poate avea o astfel de abordare.

În primul rând, cheltuielile pentru asistenţa medicală. În cadrul companiilor cu un nivel foarte ridicat de stres, costurile legate de sănătate sunt cu aproape 50% mai mari decât în alte organizații. De exemplu, Asociaţia Americană de Psihologie estimează că mai mult de 500 de miliarde de dolari din bugetul statului sunt cheltuite din cauza stresului la locul de muncă precum şi 550 de milioane de zile de lucru se pierd în fiecare an din același motiv. Între 60% şi 80% dintre accidentele la locul de muncă sunt atribuite stresului  și se estimează că mai mult de 80% din vizitele la medic au aceeaşi cauză. De asemenea, stresul la locul de muncă este direct răspunzător de probleme de sănătate precum sindromul metabolic sau bolile cardiovasculare.

Rezultatele unui studiu efecuat pe 3.000 de angajați realizat de Anna Nyberg de la Institutul Karolinska, au arătat o legătură puternică între nivelul de management şi bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, o poziţie mai înaltă de management înseamnă riscuri mai mari de apariţie a bolilor cardiovasculare.

În al doilea rând, vorbim despre costurile legate de demotivarea angajaţilor. Dacă pe termen scurt, un mediu bazat pe frică asigură implicarea angajaților, cercetările sugerează că stresul, în mod inevitabil, va duce la demotivare pe termen lung. Implicarea în muncă – asociată cu sentimentul de apreciere, siguranţă, susţinere și respect – este, în general, asociată cu un nivel ridicat de stres.

În cadrul studiilor efectuate de către Școala de Business Queens și de către Organizaţia Gallup, angajaţii demotivaţi au avut un grad de absenteism cu 37% mai mare, 49% mai multe accidente, iar 60% dintre ei au făcut mai multe erori la locul de muncă. Productivitatea în cadrul acestor companiia fost cu 18% mai mică iar profitabilitatea cu 16% mai mică.

Lipsa loialităţii este un al treilea tip de cost. Cercetările au arătat că stresul la locul de muncă duce la o creştere cu 50% a demisiilor. Centrul American pentru Progres estimează că înlocuirea unui singur angajat  echivalează cu 20% din salariu acestuia pe un an întreg.

O stare de bine la locul de muncă provine dintr-un singur loc: o cultură organizaţională pozitivă.

Crearea unei culturi pozitive și sănătoase pentru echipa ta se bazează pe câteva principii majore:

  1. Grija pentru angajaţi şi responsabilitatea pentru sănătatea acestora (pshică şi fizică).
  2. Oferirea ajutorului celorlalţi, inclusiv bunătate și compasiune atunci când trec prin momente dificile.
  3. Iertarea greşelilor.
  4. Crearea unui mediu inspirațional la locul de muncă.
  5. Recunoaşterea muncii fiecărui angajat.
  6. Tratarea angajaţilor cu respect, recunoștință, încredere și integritate.

Ca manager, cum poți promova aceste principii?

1. Dezvoltă relaţiile sociale. Un număr mare de studii empirice confirmă faptul că legăturile sociale pozitive la locul de muncă duc la rezultate foarte bune. De exemplu, oamenii se îmbolnăvesc mai rar, se recuperează de două ori mai repede după o intervenţie chirurgicală, învaţă mai repede și au performanțe mai bune.

O altă cercetare foarte interesantă desfăşurată de Universitatea din California, Irvine, a constatat că probabilitatea de a muri prematur este cu 20% mai mare pentru persoanele obeze, cu 30% mai mare pentru consumatorii de alcool în exces, cu 50% mai mare pentru fumători, şi cu 70% mai mare pentru persoanele cu relații sociale slabe. Locurile de muncă toxice, foarte stresante afectează relațiile sociale și, în consecință, speranța de viață.

2. Arătă empatie. Ca manager, ai un impact enorm asupra modului în care angajații tăi se simt. Atunci când angajații şi-au amintit de un manger care a fost lipsit de amabilitate sau empatie, s-au activat zone ale creierului asociate cu evitarea şi emoţia negativă.

3. Ajută-ți angajații. Ai avut vreodată un manager sau mentor care s-a dat peste cap pentru a te ajuta voluntar, fără să fie nevoit să facă asta? Sunt şanse să fi rămas fidel acelei persoane chiar şi în ziua de astăzi. Jonathan Haidt de la Universitatea din New York arată în cercetările sale că atunci când liderii nu sunt doar corecţi, ci chiar se sacrifică, angajații lor sunt mult mai motivaţi şi le devin loiali. Mai mult decât atât, urmând exemplul managerului, aceşti angajaţi sunt mult mai înclinați să își ajute colegii. Ajutorul şi bunătatea, în acest caz, devin molipsitoare.

4. Încurajează oamenii să vorbească cu tine – mai ales despre problemele lor. Când un manager are cele mai bune intenţii, performanța angajaţilor creşte. Angajații se simt în siguranță, într-un mediu în care liderii se implică, sunt umili și îşi încurajează personalul să vorbească sau să ceară ajutor. Sentimentul de siguranță la locul de muncă, sentimentul că poţi spune ceea ce crezi cu adevărat, încurajează dezbaterile. Toate acestea crează mediul pentru inovaţie.

Atunci când știi ca un lider acţionează condus de un set de calități precum bunătatea şi generozitatea, acesta stabilește tonul pentru întreaga organizație. Florin Colceag, profesor doctor în economie şi specialist internaţional în guvernanța sustenabilă, subliniază foarte bine că valorile sunt cantităţi perisabile deoarece timpul le schimbă profund. În schimb, bunătatea sau generozitatea sunt calităţi care pot fi dobândite şi care pot fi cultivate. Aceste calităţi sunt importante deoarece acestea cresc pe măsură ce le împărţi. Împarţi generozitate, creşte generozitatea. Împarţi bunătate, creşte bunătatea.

Dincolo de cuvinte mari precum KPIs, performanţă, productivitate, oare nu ne întoarcem la lucrurile de bază care ne definesc ca OAMENI? Da, poate părea suprinzator, dar atunci când arăți că eşti OM poţi câştiga respectul, încrederea şi loialitatea celor din jur. Însă acum avem şi dovezile ştiinţifice care să susţină această teorie. Întrebarea este cum am ajuns să avem nevoie de cercetări științifice pentru a ne convinge că un mediu pozitiv ne poate ajuta să ne dezvoltăm și poate ajuta organizația din care facem parte?
Sursa articol: Hbr.com

 [:en]baniinuaducfericireainsafericireaaducebaniPentru multe companii, succesul înseamnă o cultură organizaţională bazată pe stres, frică sau o presiune foarte mare pentru angajaţi.

Tot mai multe cercetări cu privire la psihologia organizațională demonstrează că un mediu care încurajează frica dăunează productivității. Însă, un mediu pozitiv la locul de muncă va aduce beneficii pentru angajaţi.

Există o credinţă bine înrădăcinată, deși eronată, conform căreia stresul şi o presiune mare pe angajaţi determină o accelerare a performanţei. Însă ceea ce nu reuşesc companiile să ia considerare sunt costurile ascunse pe care le poate avea o astfel de abordare.

În primul rând, cheltuielile pentru asistenţa medicală. În cadrul companiilor cu un nivel foarte ridicat de stres, costurile legate de sănătate sunt cu aproape 50% mai mari decât în alte organizații. De exemplu, Asociaţia Americană de Psihologie estimează că mai mult de 500 de miliarde de dolari din bugetul statului sunt cheltuite din cauza stresului la locul de muncă precum şi 550 de milioane de zile de lucru se pierd în fiecare an din același motiv. Între 60% şi 80% dintre accidentele la locul de muncă sunt atribuite stresului  și se estimează că mai mult de 80% din vizitele la medic au aceeaşi cauză. De asemenea, stresul la locul de muncă este direct răspunzător de probleme de sănătate precum sindromul metabolic sau bolile cardiovasculare.

Rezultatele unui studiu efecuat pe 3.000 de angajați realizat de Anna Nyberg de la Institutul Karolinska, au arătat o legătură puternică între nivelul de management şi bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, o poziţie mai înaltă de management înseamnă riscuri mai mari de apariţie a bolilor cardiovasculare.

În al doilea rând, vorbim despre costurile legate de demotivarea angajaţilor. Dacă pe termen scurt, un mediu bazat pe frică asigură implicarea angajaților, cercetările sugerează că stresul, în mod inevitabil, va duce la demotivare pe termen lung. Implicarea în muncă – asociată cu sentimentul de apreciere, siguranţă, susţinere și respect – este, în general, asociată cu un nivel ridicat de stres.

În cadrul studiilor efectuate de către Școala de Business Queens și de către Organizaţia Gallup, angajaţii demotivaţi au avut un grad de absenteism cu 37% mai mare, 49% mai multe accidente, iar 60% dintre ei au făcut mai multe erori la locul de muncă. Productivitatea în cadrul acestor companiia fost cu 18% mai mică iar profitabilitatea cu 16% mai mică.

Lipsa loialităţii este un al treilea tip de cost. Cercetările au arătat că stresul la locul de muncă duce la o creştere cu 50% a demisiilor. Centrul American pentru Progres estimează că înlocuirea unui singur angajat  echivalează cu 20% din salariu acestuia pe un an întreg.

O stare de bine la locul de muncă provine dintr-un singur loc: o cultură organizaţională pozitivă.

Crearea unei culturi pozitive și sănătoase pentru echipa ta se bazează pe câteva principii majore:

  1. Grija pentru angajaţi şi responsabilitatea pentru sănătatea acestora (pshică şi fizică).
  2. Oferirea ajutorului celorlalţi, inclusiv bunătate și compasiune atunci când trec prin momente dificile.
  3. Iertarea greşelilor.
  4. Crearea unui mediu inspirațional la locul de muncă.
  5. Recunoaşterea muncii fiecărui angajat.
  6. Tratarea angajaţilor cu respect, recunoștință, încredere și integritate.

Ca manager, cum poți promova aceste principii?

1. Dezvoltă relaţiile sociale. Un număr mare de studii empirice confirmă faptul că legăturile sociale pozitive la locul de muncă duc la rezultate foarte bune. De exemplu, oamenii se îmbolnăvesc mai rar, se recuperează de două ori mai repede după o intervenţie chirurgicală, învaţă mai repede și au performanțe mai bune.

O altă cercetare foarte interesantă desfăşurată de Universitatea din California, Irvine, a constatat că probabilitatea de a muri prematur este cu 20% mai mare pentru persoanele obeze, cu 30% mai mare pentru consumatorii de alcool în exces, cu 50% mai mare pentru fumători, şi cu 70% mai mare pentru persoanele cu relații sociale slabe. Locurile de muncă toxice, foarte stresante afectează relațiile sociale și, în consecință, speranța de viață.

2. Arătă empatie. Ca manager, ai un impact enorm asupra modului în care angajații tăi se simt. Atunci când angajații şi-au amintit de un manger care a fost lipsit de amabilitate sau empatie, s-au activat zone ale creierului asociate cu evitarea şi emoţia negativă.

3. Ajută-ți angajații. Ai avut vreodată un manager sau mentor care s-a dat peste cap pentru a te ajuta voluntar, fără să fie nevoit să facă asta? Sunt şanse să fi rămas fidel acelei persoane chiar şi în ziua de astăzi. Jonathan Haidt de la Universitatea din New York arată în cercetările sale că atunci când liderii nu sunt doar corecţi, ci chiar se sacrifică, angajații lor sunt mult mai motivaţi şi le devin loiali. Mai mult decât atât, urmând exemplul managerului, aceşti angajaţi sunt mult mai înclinați să își ajute colegii. Ajutorul şi bunătatea, în acest caz, devin molipsitoare.

4. Încurajează oamenii să vorbească cu tine – mai ales despre problemele lor. Când un manager are cele mai bune intenţii, performanța angajaţilor creşte. Angajații se simt în siguranță, într-un mediu în care liderii se implică, sunt umili și îşi încurajează personalul să vorbească sau să ceară ajutor. Sentimentul de siguranță la locul de muncă, sentimentul că poţi spune ceea ce crezi cu adevărat, încurajează dezbaterile. Toate acestea crează mediul pentru inovaţie.

Atunci când știi ca un lider acţionează condus de un set de calități precum bunătatea şi generozitatea, acesta stabilește tonul pentru întreaga organizație. Florin Colceag, profesor doctor în economie şi specialist internaţional în guvernanța sustenabilă, subliniază foarte bine că valorile sunt cantităţi perisabile deoarece timpul le schimbă profund. În schimb, bunătatea sau generozitatea sunt calităţi care pot fi dobândite şi care pot fi cultivate. Aceste calităţi sunt importante deoarece acestea cresc pe măsură ce le împărţi. Împarţi generozitate, creşte generozitatea. Împarţi bunătate, creşte bunătatea.

Dincolo de cuvinte mari precum KPIs, performanţă, productivitate, oare nu ne întoarcem la lucrurile de bază care ne definesc ca OAMENI? Da, poate părea suprinzator, dar atunci când arăți că eşti OM poţi câştiga respectul, încrederea şi loialitatea celor din jur. Însă acum avem şi dovezile ştiinţifice care să susţină această teorie. Întrebarea este cum am ajuns să avem nevoie de cercetări științifice pentru a ne convinge că un mediu pozitiv ne poate ajuta să ne dezvoltăm și poate ajuta organizația din care facem parte?
Sursa articol: Hbr.com