Mall-ul dezvoltarii personale

Fiecare dintre noi a fost la un moment dat in viata asta intr-un mall cautand ceva sau pur si simplu vizitand. Multi dintre noi au revenit, au revazut aceleasi vitrine si, uneori, aceleasi produse pe care le vazuse si la ultima vizita. Numai ca de data asta le cumpara. De ce? Om avea nevoie sau ni se pare ca ne pot ajuta cumva.

Majoritatea celor care citesc acest articol au o pagina de Facebook pe care intra sa mai afle stiri, sa mai posteze sau sa mai vada ce au facut prietenii. Se intampla uneori sa se loveasca de unele pagini de dezvoltare personala cu floricele si citate care li se par adevaruri universale.

In ambele situatii exista persoane care cumpara anumite produse doar pentru ca le-au vazut ca dadeau bine pe manechin si cand colo, in viata de zi cu zi nu le-au imbracat niciodata sau, daca au facut-o, nu li s-au potrivit, dar dadeau bine. Si exista persoane care vor da “like” sau “share” la o postare numa-numa sa mai prinda niste like-uri, sa vada alti oameni cum gandeste, fara ca acea postare sa insemne ceva.

Traim in epoca dezvoltarii personale. Ba parca miroase deja putin a naftalina si tindem catre altceva. Parca e deja prea mainstream. Si apare situatia in care te duci la un seminar de dezvoltare personala, citesti carti, te informezi, dar niciodata nu poti spune ca vei empatiza cu o persoana care si-a parasit locul de munca pentru ca nu mai suport sa fie tinta glumelor. Adica o poti face la nivel declarativ, pe Facebook. Doar pentru ca ai citit saptamana trecuta un articol despre asta, nu inseamna ca intelegi trairile acelei persoane.

Dus la nivel extrem, suntem expusi in fiecare zi la un mall plin cu vitrine ale dezvoltarii personale in care fiecare dintre noi este simplu trecator. Asta pana cand ni se rup pantalonii in genunchi si intram intr-un magazin pentru a cumpara ceva de care chiar avem nevoie. Fiecare dintre noi citeste carti, citate, poze de pe Facebook despre cum sa-ti traiesti viata, despre cum sa vezi in ziua de azi ultima zi. Dar stii cand o vom face cu adevarat? Abia atunci cand noi sau unul dintre cei apropiati noua se va lovi de “credeam ca nu mai apuc ziua de maine”. Abia atunci vom intelege profunzimea acestei idei. Pana atunci, vom spune ca si noi traim cu siguranta fiecare zi ca si cum ar fi ultima. In realitate, nu am fost pusi in situatia “ultimei zile”.

Si atunci, stii cum sa dai sens fiecarei vitrine din mall? Expunandu-te la experiente noi si invatand din ele in fiecare zi. Abia atunci vei putea sa dai sens citatelor, cartilor. Pentru ca vei simti un gol in stomac, un fior pe sira spinarii, o lacrima in ochi cand vei citi o carte care ilustreaza experiente prin care ai trecut si tu. Atunci vei putea da valoare cartilor si training-urilor de dezvoltare personala la care ai fost.

Pana atunci, poti sa iti notezi toate ideile pe care le intalnesti in mall. S-ar putea la un moment dat sa le poti atasat o emotie, o amintire sau o ancora puternica.


Liftul

Experienta este o resursa inepuizabila de invatare.
In fiecare an ati fost alaturi de noi in evenimente de prezentare ale activitatii HPDI. Pentru 2018 v-am pregatit o provocare noua – un spectacol pus in scena si interpretat de echipa HPDI. “Liftul” este o piesa de teatru in cadrul careia vom aborda subiecte cotidiene si paradigme clasice intr-o nota marca HPDI. Agenda evenimentului va implica o piesa de teatru de aproximativ 45 de minute si o sesiune de networking in cadrul careia v-am pregatit mai multe surprize.

Spectacolul va fi pus in scena astfel:

  • TIMISOARA: Casa Adam Muller Guttenbrunn, marti, 6 martie, incepand cu ora 10:00. Ne puteti confirma participarea la eveniment folosind adresa de e-mail: lucia.caramidariu@hr-step-up.ro sau numarul de telefon 0755349333. Data limita pentru transmiterea confirmarilor este 2.03.2018
  • CLUJ-NAPOCA: Cinema Marasti, miercuri, 7 martie, incepand cu ora 14:00. Ne puteti confirma participarea la eveniment folosind adresa de e-mail: corina.goran@hpdi.ro sau numarul de telefon 0742314269. Data limita pentru transmiterea confirmarilor este 2.03.2018
  • BUCURESTI: Teatrul National Bucuresti, joi, 15 martie, incepand cu ora 16:00. Ne puteti confirma participarea la eveniment folosind adresa de e-mail: madalina.barbu@hpdi.ro sau numarul de telefon 0720051110. Data limita pentru transmiterea confirmarilor este 12.03.2018

Evenimentul este dedicat in special managerilor, HR managerilor, CEO si antreprenorilor.

 


Neputinta si gramatica

Doamne, cate cuvinte am invatat de cand ma ocup de training! Target, sa asumam, ne focusam, funnel,  sa escalam si lista poate continua nestingherita pret de multe paragrafe.  Si tot apar astfel de vorbe mai rapid decat ar putea dictionarul de neologisme sa le cuprinda intr-o editie de lux. Dar nu despre asta e vorba.

In timpul in care ma lasam lovit neuronal de tavalugul de ziceri afacereze, m-a frapat un fenomen la fel de raspandit: greselile gramaticale. Le vezi peste tot. In mailuri, in prezentari, in foile pe care oamenii mazgalesc diverse lucrusoare.  Virgula s-a instalat definitiv intre subiect si predicat, pe si care nu se mai intalnesc in nicio fraza iar saracele “i”-uri se astern pe hartie urmand teoria haosului. Uneori un i, alteori doua, alteori atatea cati copii sunt pomeniti.

Multi oameni sunt de-a dreptul incoerenti si folosesc cuvinte pe care nu le inteleg dar pe care s-au invatat sa le treaca in orice rand scris. E trendy, e usual, sunt cuvinte CARE le foloseste toata lumea.

Si mai e ceva care insoteste acest dezmat gramatical. Sentimentul de neputinta. Oameni care nu cred ca pot cere un scaun atunci cand vorbesc cu seful lor, oameni care sunt convinsi ca altii trebuie sa schimbe ceva. In niciun caz ei. O neputinta pe care cu greu o articuleaza dar care este evidenta in privire si pe hartie.

Intr-un fel, totul este logic. Daca rareori ai fost prieten cu o carte, e cam greu sa afli ca exista mai multe tipuri de oameni, ca problemele pot fi solutionate in mai multe feluri si ca tu ai putea gandi altfel decat cei de langa tine. Mai mult, e greu sa intelegi ca cine are o parere diferita de a ta nu iti vrea raul. Exista consecinte severe pentru astfel de cazuri: macelarirea limbii romane vine la pachet cu incapacitatea de a vedea alternative la drumul pe care te afli. Afirmatia pare lipsita de logica sau paradoxala?

Traim intr-o tara in care mandria nationala e formata din relieful Carpato-Danubiano-Pontic, Gica Hagi si originea noastra daca. Pe alocuri ea mai creste cu ajutorul olimpicilor, al Simonei Halep cand castiga si al resurselor pe care le-am avea daca nu le-ar exploata strainii. Adica ne uitam cu jind la eroii nostri.

In rest, o adevarata cultura a lui “sa nu suparam”, asezonata din plin cu mitul lui “cine-i mai tare”. Grila de valori afisate este radical diferita de cea a valorilor imbratisate. De exemplu, ridicam in slavi adevarul, dar il ascundem ori de cate ori devine periculos. Evident, pentru ca ceilalti sa nu se supere.  Onestitatea este vedeta in discursuri, dar cenusareasa daca exista targeturi de atins sau riscul de a pierde ceva.

Studii efectuate de cercetatorii autohtoni (sic) arata ca 90% dintre romani se considera mai destepti decat 90% dintre romani. Nu avem studii despre cat de corect cred ca vorbesc acesti 90% dintre romani. Dar stim ca numarul de analfabeti functional este in continua crestere. Si mai stim ca IQ-ul  este strans legat de corectitudinea si complexitatea limbajului folosit.

Sa incheiem cu cateva asocieri. Sa presupunem ca respectarea regulilor gramaticale ar insemna capacitate de memorie si rigurozitate. Vocabularul complex ar fi egal cu un volum mare de cunostinte. Nuantele de limbaj ar simboliza creativitate. Insa daca ele ar lipsi, ce ramane? Doar neputinta.

 


Menirea sta in pasii de furnica

Este o dimineata teribila de luni, ca majoritatea de altfel. Ma ridic in capul oaselor si incerc sa imi intind bratele pentru a mai prinde putin curaj. Hai ca deja snooze-ul a intrat de 3 ori in actiune. M-as ridica mai cu spor, dar cand ma gandesc la toate lucrurile pe care le am de facut, deschid telefonul si apoi sigur o sap prind curaj.

Facebook: Andrei zice ca se simte fericit alaturi de fiica lui. Ce dragut! Antonia zice ca si-a aflat menirea in viata si ca asta este sa lucreze printre delfini. Ce mi-ar placea si mie sa lucrez cu ei! Dar sa stau mereu in apa? Parca nu prea mi-ar placea. Pielea mea ar avea de suferit.

Dar chiar asa? Care este menirea mea in viata? Ia sa dau drumul la stiri pana ma imbrac, poate vin astia cu o idee. De unde? Toata lumea e cu economia, criza politica. Cel mai probabil politicienii nu si-au pus intrebarea asta inca. Poate la birou imi intreb colegii care le este lor menirea. Ia uite ce motiv bun am sa ajung mai repede.

Mi-am petrecut pauzele zilei de luni intrebandu-mi colegii ce cred ei despre menirea lor si cum cred ca ar arata o persoana care stie deja pentru ce a fost creata. Din pacate, raspunsurile pe care le-am primit sunt deja cele pe care mi le-am dat si eu. Fiecare dintre cei cu care am vorbit spun ca vin la birou pentru a plati rate, pentru a avea o ocupatie si asta le-a placut cel mai mult in momentul in care cautau un job sau pentru ca le da un motiv pentru care sa fie ambitiosi, sa vrea sa lupte ca sa ajunga mai sus.

Asa ca m-am intors luni seara acasa cu aceeasi nelamurire si am zis sa mai citesc din oameni mai intelepti despre asta, poate ma voi inspira si eu. Si atunci mi-am amintit de cartea lui Jim – “Becoming a professional human being”. Imediat dupa prefata mi-am schimbat perceptia asupra acestui termen care a ajuns sa devina parte din presinea sociala.

Fiecare dintre noi este indemnat sa-si gaseasca menirea, sensul, rostul in viata in timp ce in scoala nu este lasat sa gandesca, poate numai sa respecte niste sisteme rigide. Ajungi la serviciu deja cu gandul ca mai ai inca o gramada de lucruri de bifat pe lista cu ce ai de facut in viata asta, incat nu ai timp de filosofat. In plus, mai apar scenarii in care oamenii descopera menirea din viata lor si este un lucru atat de maret incat te fac sa crezi ca nimic din lucrurile de care te lovesti tu, nu te vor impinge sa spui asta despre tine. Cand de fapt, menirea fiecaruia este un lucru care tine de ceea ce suntem, si poate sa dea o nota personala jobului nostru. Niciodata invers. Si stii cum vei afla care iti este menirea in viata asta? Cand vei sti care sunt punctele tale forte si ce pui tu in activitatea ta zilnica de o faci sa fie extraordinara.

Aminteste-ti de povestea cu Leroy Grant pe care o spune Jim Bagnola. In timp ce ii lustruia pantofii lui Jim, spunea ca face asta de 60 de ani si ca este un tehnician in industria pielariei. Si asta era menirea lui. Asta ii placea sa faca si aducea o parte din ceea ce este el in asta. Pentru a afla care iti este rostul pe aceasta lume uita-te mai intai in interiorul tau, afla ce faci tu diferit fata de toti cei din jurul tau si acolo va fi semnatura ta. Asa te vei putea recomanda atunci. Mie-mi place sa spun despre mine ca aduc energie si veselie oriunde sunt. Asta mi-e menirea si o voi pune ca o picatura de esenta in tot ceea ce voi face.

 


Cautam coleg nou

Pentru fiecare eveniment, fiecare minut de discurs, fiecare activitate de team building, exista doua persoane dibace si iscusite care ne sprijina in tot ceea ce facem. Acelea sunt Alexandra​ si Arthur​.
Vestea buna este ca ei isi cauta un coleg/colega care sa-i ajute sa organizeze in continuare amintiri frumoase pentru echipe.

CE CAUTA?

  • O persoana organizata, atenta la detalii, responsabila, proactiva si care este deschisa la munca in echipa;

PE CE ABILITATI PUN MARE PRET?

  • Cunostinte solide ale pachetului MS Office;
  • Carnet de conducere categoria B;

CE URMEAZA SA FACA?

  • Pregatirea evenimentelor de training si team building;
  • Organizarea si gestionarea depozitului de materiale;
  • Gestionarea coletelor;
  • Realizarea achizitiilor;
  • Mentinerea relatiilor cu furnizorii;
  • Ocazional: facilitarea programelor de team building.

Daca te incadrezi in portretul nostru robot, da-ne un semn la alexandra.giurca@hpdi.ro.


Matematica echipei

Ca sa fim in trendul acestei luni, va prezentam cu surle si trambite formula iubirii ca proces matematic: L = 8 + .5Y – .2P + .9Hm + .3Mf + J – .3G – .5(Sm – Sf)2 + I + 1.5C

Dar nu despre asta vrem sa va vorbim astazi, ci despre matematica echipei spuse in elemente simple, direct aplicabile. Daca nu ati avut ocazia sa ne auziti vorbind despre ele in team building, vi le prezentam chiar acum:

Principiul 1: Viteza echipei este data de cel mai lent membru al sau.

Mit: Daca ai o echipa de top performeri si doi membri mai lenti, perioada de timp in care aceasta va livra un proiect este data de cei mai buni. Si asta pentru ca ei vor recupera mereu diferentele si vor face treaba celor mai lenti.

Experienta ne-a aratat ca mitul nu se aplica, iar viteza unei echipe este data de cel mai lent membru al sau. O echipa realmente performanta, este echipa in care toti membrii echipei sunt la egalitate si aduc performante similare in domeniile in care pot straluci.

Astfel ca, daca va ganditi sa concediati oamenii slabi, mai intai incercati sa ii ajutati sa creasca iar daca eforturile voastre nu sunt in tocmai fructuoase puteti lua si alte masuri. Una dintre sugestiile noastre este sa incercati coaching-ul sau mentoratul at the job. Un om performant poate sa il consilieze pe un coleg mai putin performant sa atinga obiectivele propuse. Cum te poti astepta ca oricine altcineva sa ii invete pe colegii tai sa atinga performanta la job daca nu chiar oamenii buni din echipa ta.

Si inca ceva: daca vei alege sa cresti unul dintre membrii echipei, aceasta evolutie se va putea observa si intr-o dinamica mai buna a echipei. Colegii se vor ajuta mai mult si se vor concentra pe succesul echipei si nu pe cel individual.

Practic: daca vreti sa vedeti practic cum functioneaza acest principiu, va recomandam sa implicati echipa in team building-ul Dance Floor, Game of Thrones sau The Countdown.

Principiul 2: Cu cat membrii unei echipe interactioneaza mai mult, cu atat relationeaza mai bine, se cunosc, dobandesc incredere unii in ceilalti si ajung sa faca performanta.

Mit: In copilarie, parintii ne-au zis sa nu vorbim sub nicio forma cu strainii. Desi nu asta a fost intentia lor, pe termen lung am dezvoltat un comportament de a respinge strainii, de a refuza sa intram in discutie cu ei numai pentru ca sunt sanse sa „ne vrea raul”. La birou, discutiile erau aproape inexistente pentru ca vedea sefu’ cum pierzi timpul la cafele in loc sa muncesti.

Daca nu vom sustine cat mai mult interactiunea dintre membrii unei echipe, indiferent de departament, in final vom avea echipe care nu vorbesc intre ele iar performanta nu va exista.

Cu cat colegii de serviciu interactioneaza mai mult, nu doar in procesele de munca si prin call-uri sau mail-uri, vor ajunge sa isi afle pasiunile, bucuriile si temerile. Iar asta se transforma in relationare si in spargerea barierelor in comunicare.

De asemenea, cu cat ajung sa discute mai mult, cu atat o cunosc mai bine, cu atat nivelul de incredere creste. Iar cand doua persoane ajung la acest nivel de incredere comunicarea si dinamica este mai facila. Oamenii ajung sa isi dea feedback pe care sa il accepte si sa il si interiorizeze si apoi aplica pentru ca inteleg ca omul care ii da feedback nu ii vrea raul.

Iar odata ce echipele ajung la incredere, performanta este la un pas distanta. Oamenii se vor simti mai confortabili la job, vor da si primi feedback mai des, vor cere ajutorul fara a le fie teama ca vor fi judecati, se vor ajuta, iar impreuna vor ajunge la performanta.

Practic: daca vrei sa inveti principiile de baza ale comunicarii asertive, iti recomandam training-ul ales de peste 80 de companii in ultimii ani – Spune pe bune!

Secretele muncii in echipe nu sunt limitate doar la cifre sau formule, pentru ca o echipa este formata din oameni. Astfel ca, daca tinem cont ca oamenii sunt diferiti, au nevoi diferite pe care este necesar sa le cunoastem, ajungem sa crestem impreuna ca o echipa.

Incepe azi printr-o sedinta in care veti vorbi in echipa despre „realizarea si planul” fiecaruia. Si nu ezita sa vorbesti si despre lucruri personale. Noi facem asta la HPDI de peste 4 ani si am aflat ce ii bucura si ce le da sens colegilor nostri.