5 lecții de la 5 echipe alături de care am lucrat

Mi-am dat seama de curând că se fac 10 ani de când mă caut conștient. Pentru mine orice drum important a pornit ca un foc stârnit de un chibrit. O scânteie care să aprindă lucrurile adunate și ascunse deja de mine într-un colț. Ea a pornit din interiorul meu, dar a prins avânt doar datorită echipei potrivite și despre asta vreau să vorbesc azi, despre echipele care m-au ajutat să devin eu.

2011 a fost un an în care fricile mele luau decizii în locul meu. Ai pățit și tu asta? Știi cum se simte? Acțiunea se întâmpla într-un liceu din capitală. Frica de a fi respinsă m-a făcut să iau toate pozițiile de coordonare disponibile, frica de eșec m-a făcut să dau mereu vina pe alții, frica de necunoscut m-a făcut să am 0 flexibilitate atunci când era vorba de a schimba și cel mai important, frica de a fi rănită m-a tranformat în cea care rănea. Un an m-am mințit că doar impunând frică și respect poți să treci prin viață fără să fii rănit. Azi, pe scurt, pot doar să zic că mă ghidez fix după opusul acestei idei și că vulnerabilitatea mi-e armură. Recunosc, să par puternică îmi dădea o oarecare doză de încredere dar ea nu valora nimic în fața sentimentului constant de falsitate. Știam că nu sunt cine vreau să fiu, dar nu știam încotro.

Aici apare prima echipa, cu prima lecție:

1.      Misiunea e fundația oricărei echipe

Prima echipa din care am făcut parte pe termen mai lung a fost într-o organizație umanitară în care toată lumea făcea voluntariat. Aici am învățat să încep mereu cu întrebarea ”De ce?” și să apreciez puterea unor oameni uniți de aceeași dorință. Misiunea e cea care le dă indivizilor sens și direcție, dar și cea care ține echipele împreună, oferind perspective și scop. O organizație care are o misiune clară și un set de valori pe care nu îl vezi doar scris pe pereții companiei, îți deschide noi perspective asupra lucrurilor care contează cu adevărat. Care e scopul tău? Ce te face diferit? Cum poți schimba lumea?

De atunci, din 2012 și până acum, am întrebat în fiecare interviu de angajare sau colaborare ”Care e misiunea voastră? Ce vă ține aici?”, indiferent că era un post de telesales, un job de vară într-o cafenea sau o poziție importantă de management. Acolo unde oamenii nu îmi puteau răspunde știam că nu e locul meu.

2.      Încrederea e cheia

Nu doar către echipe eficiente, ci către tine. Pentru mine momentul decisiv a fost cel în care am avut încrederea necesară să mă dezbrac de toate hainele pe care le aruncasem fără sens pe mine în ultimul timp. Să mă întreb, să observ, să ascult, să mă las provocată, să visez și să încerc. Să am încrederea că și după ce deschid ușa cunoașterii de sine eu o să rămân acolo pentru mine, indiferent de ce găsesc și că, există oamenii pe lumea asta care vor face la fel.

Încrederea că poți să fii tu cu tine și cu echipa ta este declanșatorul potențialului tău, sau, în caz contrar, frâna acestuia. E un subiect așa de vast, că abia îl acoperim în training-urile dedicate, dar acum pot să-ți dau un singur sfat: Încearcă să pornești pe picior de încredere, nu invers. Este o diferență între ” Nu am încredere în tine până când nu îmi demonstrezi” și ”Am încredere în tine, uite ce înseamnă asta pentru tine și ce se întâmplă dacă ea se pierde pe parcurs”.

3.      Reziliența emoțională la nivel individual și de echipă e un must!

În timp ce scriu acest articol pregătesc și un webinar gratuit dedicat ”Echipelor reziliente emoțional”, unde te invit pe 21 Aprilie să povestim pe larg despre comportamentele care ne duc acolo. Până atunci vreau să-ți prezint doar câteva afirmații pe care le auzi în ședințele unei echipe cu o reziliență emoțională scăzută, să vezi dacă îți sună cunoscut.

  • ”Așa faci de fiecare dată”
  • ”Și la proiectul de acum un an ai făcut la fel”
  • ”Nu am făcut pentru că nici ceilalți nu au făcut”
  • ”Proiectul nu a ieșit pentru că altcineva nu a făcut ceva bine”
  • ”Nu mă interesează ce simți, aici suntem la birou”
  • ”Te-am sunat pe tine să îți povestesc cât de tare m-a enervat X-ulescu, pentru că lui/ei nu pot să îi zic. ”

4.      Diferențele crează cele mai adaptabile echipe

Testele de personalitate ajută mult la a pune într-o formă vizuală diferențele celor din echipa ta, tocmai din acest motiv le vedem integrate deja în rutina unor companii. Făcute la nivel de echipe ele îți arată cum să colaborezi mai bine, folosindu-te chiar de puncte comune și diferențe.

Unul din managerii alături de care am lucrat cel mai bine era exact opusul meu, dar asta aducea și un impact mai mare în proiectele noastre. Gândirea mea critică se îmbina cu ochiul lui pentru consistență și standardizare, creativitatea mea cu atenția crescută la detalii și tot așa.

Să îți cunoști ție și colegilor tăi aceste elemente te apropie și deschide mai mult, te face să apreciezi diferențele, nu să încerci să le schimbi.

5.      Adaptabilitatea bate planul

O echipă puternică nu e echipa care e mereu pregătită pentru orice. E echipa care se poate adapta la orice. Asta vine din două motive importante și nu prea simplu de acceptat:

1.      Nu e vorba despre tine – Orice echipă are un scop legat de un beneficiar extern și asta e cu siguranță mai ușor de văzut și învățat într-un mediu de voluntariat: Impactul pe care tu îl aduci, realitatea mereu schimbătoare a celui căruia i te adresezi și contextul, primează în fața excel-ului tău de tracking. Progresul primează în fața excel-ului tău de tracking.

2.      Dacă îți e greu să te adaptezi este, de fapt, o problemă de încredere sau lipsă de cunoaștere – Pentru ca o echipă să fie adaptabilă e bine să fie conștientă de abilitățile fiecărui membru din echipă, asta înseamnă deschidere, transparență și ascultare. Să ai încrederea că puteți face împreună ce v-ați propus.

Gândiți-vă la răspunsul rapid și creativ al echipei de operațiuni a misiunii Apollo 13 atunci când unul dintre tancurile de oxigen ale navei spațiale a explodat la 205.000 de mile deasupra Pământului. Folosind diverse obiecte de pe navetă, echipa și-a folosit colectiv cunoștințele și experiența pentru a crea un nou aparat care să elimine dioxidul de carbon din modulul lunar, permițând astfel echipajului să respire suficient pentru a se întoarce acasă. Ingeniozitatea acestei echipe NASA a fost creditată cu întoarcerea în siguranță a echipajului de zbor și le-a adus Medalia Prezidențială a libertății.

Leave a Response

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Next Story
Cum am ajuns să iubesc coachingul