Automotivare in pijamale – HPDI

Automotivare in pijamale

Opt dimineața. Plouă în continuu încă de aseară. Caut o fărâmă de gând pozitiv în griul de dincolo de fereastră dar degeaba. Facebook îmi zice să încep ziua cu un gând bun și eu nu mă pot gândi decât la Bacovia și la ale lui Lacustre. Stau și eu singură, dar pe mine mă duce un gând spre deadline-uri. Dacă mă uit puțin la ceașca de cafea de lângă mine, parcă eu și Bacovia începem să vedem aceeași culoare. Ia că m-am decis că ar fi cazul să încep să planific evenimentul cu managerii de HR. Deadline-ul se apropie și nu ar fi cea mai bună idee să amân prea mult. Și cum știu că ordinea și rigurozitatea mă caracterizează, am pregătit câteva excel-uri, am umplut și vreo 3 pagini cu scheme logice și am pus la cale teor
ia conferinței. Oferte de la furnizori am deja, iar participanții o sa primească un e-mail cu invitația. Mmotivationbgai rămâne ca eu să stabilesc ce ar fi util să afle de la mine.

Și tot parcurgând textele și planurile, m-am gândit la cea mai bună cale prin care eu aș putea să primesc un feedback de la participanți. Oamenii vorbesc de bine despre mine, de obicei. Nu pot spune ca am primit prea multe plângeri. Acum este o situație specială. Clientul este unul mai pretențios ca niciodată și vreau să dau tot ce am mai bun. În plus, are un obiectiv foarte bine stabilit cu privire la rezultatele acestui eveniment: vrea ca toți participanții să formeze o echipă și să încheie întâlnirea cu cele mai frumoase amintiri. Eu sigur voi avea grijă să se întâmple așa.

Dar ce voi face dacă la sfârșitul discuțiilor voi primi un calificativ foarte prost, deși eu am oferit excelență? Asta ar fi chiar o problemă. Eu cred în metodele mele, dar dacă nu sunt cele mai bune pentru acest client? Ar fi cazul atunci să îmi schimb complet strategia? Ar trebui să mă bazez pe un singur feedback? Cred că ar fi mai bine să îmi stabilesc o listă cu realizări calitative pe care mi le propun. Cantitative e clar și nu are rost să mă gândesc la ele. Evenimentul va avea loc, numărul participanților este sigur, iar materialele îmi vor fi suficiente.

Ce aș vrea eu de la eveniment? Deocamdată aș vrea niște cafea care să-mi dea energie cât pentru toate cele 5 ore. Apoi, îmi amintesc de cursul din facultate în care profesorul venea și nici nu ne saluta că începea să dicteze. Eu aș vrea să fiu profesorul care stă pe trepte în amfiteatru și le obosește mintea și nu mâna studenților care se gândesc în același timp la zacusca din cămin. Aș mai adăuga și sentimentul că am făcut ceva mai mult decât să le trasez niște sarcini intelectuale pe care le-am citit și eu în cărți și le-am adaptat personalității mele. Ar fi minunat dacă la sfârșit cel puțin jumătate dintre ei să imi povestească cu zâmbetul pe buze cum i s-a părut interacțiunea dintre noi. Sau să îmi mulțumească pentru că am fost acolo.

Deci, to do: dacă sunt participanții prea scorțoși, să cer eu feedback de la o femeie. Ele sunt specialiste în a dezbate și discuta și analiza, mai ales dacă le prinzi și în pauza de cafea. Acolo se leagă prietenii. Și cum îmi place mie, aș vrea ca la sfârșitul zilei, când voi termina tot evenimentul să spun: hai că m-au învățat și ei ceva pe mine. Îmi amintesc și acum când am fost la un curs în care am aflat întâmplător că ursul poate dărâma un cort numai pentru un pachet cu gume de mestecat. Cu gandul la asta imi aduc aminte: să nu cumva să uit termosul meu norocos și broșurile noi printate de colegii mei.

Hai că nu a fost prea dificil. Acum ca am făcut lista, pot spune că pentru următoarele evenimente am evaluarea bifată. În plus, cerințele clientului ajung cumva să fie aceleași cu ale mele, având în comun rezultatul “echipă”. Parcă îi și văd pe participanți la sfârșit în poza de grup cum vor zâmbi. Iar luni o să se întâlnească pe hol și o să stabilească să meargă împreună la munte pentru că eu i-am ajutat să descopere că le place să se urce în copaci.

Și totuși noțiunile de “bun”, “frumos”, “excelent” sunt atât de relative încât sigur nu aș putea să le menționez într-un contract. Dar ce mă fac dacă nu voi fi pe placul clientului? Păi e simplu: seara, înainte de culcare, clientul nu va fi acolo. Voi fi eu. Lista mea cu obiective a fost atinsă? Dacă da, voi avea satisfacția unui eveniment de succes. Dacă nu, voi vedea cum mă pot îmbunătăți pe viitor. Poate un discurs mai bun, un manual mai colorat sau poate eu voi veni cu haine mai colorate și atunci voi distrage atenția de la cât de energic este caracterul meu.

De ce este important să am și eu o listă cu ce aș vrea să se întâmple pe lângă cea a clientului? Pentru că el o să plece după ce semnează factura și poate o să se întoarcă dacă i-a plăcut. Dar nu are valori general valabile. Ar fi bine să rezonăm pe aceleași lucruri și eu să iau numai elementele utile pe care le adaug în experiența mea. Dar dacă eu îmi stabilesc un obiectiv cu privire la un eveniment, un proiect, un țel al meu pe care să mi-l asum raportat la cariera mea adiacent celui oficial, lucrurile se vor simplifica.

De ce cred asta? Pentru că este mai important să fii împăcat cu tine și să ai câteva valori foarte stabile. Viziunile sunt diferite și, uneori, ce e bine și ce e rău devine foarte subiectiv. Compania pentru care lucrez azi va dispărea mâine și rămân eu, persoana care a dat tot ce credea că este mai bun. Acela va fi cu adevărat momentul de evaluare. Cel în care voi fi doar eu cu mine.

Evenimentul de săptămâna viitoare mă va îmbogăți cu siguranță. Cred asta pentru că eu mi-am făcut ordine în dimineața asta cețoasă în gânduri și planuri. Am două liste și o grămadă de activități de dus până la capăt. Știu că, dacă am un obiectiv de urmărit, puține lucruri îmi stau în cale. Iar acum, voi lucra și la cele care mă vor bucura și pe mine și nu doar pe cel care mă răsplătește pentru eforturi la sfârșitul lunii. În plus, compania asta va avea în echipă un om sigur pe ceea ce poate și nu poate face. Voi fi un om care nu se va teme să își accepte greșelile și să le îndrepte în măsura în care lista sa cu obiective nu le contrazice.

 

semnatura articol alexandra[:en]Opt dimineața. Plouă în continuu încă de aseară. Caut o fărâmă de gând pozitiv în griul de dincolo de fereastră dar degeaba. Facebook îmi zice să încep ziua cu un gând bun și eu nu mă pot gândi decât la Bacovia și la ale lui Lacustre. Stau și eu singură, dar pe mine mă duce un gând spre deadline-uri. Dacă mă uit puțin la ceașca de cafea de lângă mine, parcă eu și Bacovia începem să vedem aceeași culoare. Ia că m-am decis că ar fi cazul să încep să planific evenimentul cu managerii de HR. Deadline-ul se apropie și nu ar fi cea mai bună idee să amân prea mult. Și cum știu că ordinea și rigurozitatea mă caracterizează, am pregătit câteva excel-uri, am umplut și vreo 3 pagini cu scheme logice și am pus la cale teor
ia conferinței. Oferte de la furnizori am deja, iar participanții o sa primească un e-mail cu invitația. Mmotivationbgai rămâne ca eu să stabilesc ce ar fi util să afle de la mine.

Și tot parcurgând textele și planurile, m-am gândit la cea mai bună cale prin care eu aș putea să primesc un feedback de la participanți. Oamenii vorbesc de bine despre mine, de obicei. Nu pot spune ca am primit prea multe plângeri. Acum este o situație specială. Clientul este unul mai pretențios ca niciodată și vreau să dau tot ce am mai bun. În plus, are un obiectiv foarte bine stabilit cu privire la rezultatele acestui eveniment: vrea ca toți participanții să formeze o echipă și să încheie întâlnirea cu cele mai frumoase amintiri. Eu sigur voi avea grijă să se întâmple așa.

Dar ce voi face dacă la sfârșitul discuțiilor voi primi un calificativ foarte prost, deși eu am oferit excelență? Asta ar fi chiar o problemă. Eu cred în metodele mele, dar dacă nu sunt cele mai bune pentru acest client? Ar fi cazul atunci să îmi schimb complet strategia? Ar trebui să mă bazez pe un singur feedback? Cred că ar fi mai bine să îmi stabilesc o listă cu realizări calitative pe care mi le propun. Cantitative e clar și nu are rost să mă gândesc la ele. Evenimentul va avea loc, numărul participanților este sigur, iar materialele îmi vor fi suficiente.

Ce aș vrea eu de la eveniment? Deocamdată aș vrea niște cafea care să-mi dea energie cât pentru toate cele 5 ore. Apoi, îmi amintesc de cursul din facultate în care profesorul venea și nici nu ne saluta că începea să dicteze. Eu aș vrea să fiu profesorul care stă pe trepte în amfiteatru și le obosește mintea și nu mâna studenților care se gândesc în același timp la zacusca din cămin. Aș mai adăuga și sentimentul că am făcut ceva mai mult decât să le trasez niște sarcini intelectuale pe care le-am citit și eu în cărți și le-am adaptat personalității mele. Ar fi minunat dacă la sfârșit cel puțin jumătate dintre ei să imi povestească cu zâmbetul pe buze cum i s-a părut interacțiunea dintre noi. Sau să îmi mulțumească pentru că am fost acolo.

Deci, to do: dacă sunt participanții prea scorțoși, să cer eu feedback de la o femeie. Ele sunt specialiste în a dezbate și discuta și analiza, mai ales dacă le prinzi și în pauza de cafea. Acolo se leagă prietenii. Și cum îmi place mie, aș vrea ca la sfârșitul zilei, când voi termina tot evenimentul să spun: hai că m-au învățat și ei ceva pe mine. Îmi amintesc și acum când am fost la un curs în care am aflat întâmplător că ursul poate dărâma un cort numai pentru un pachet cu gume de mestecat. Cu gandul la asta imi aduc aminte: să nu cumva să uit termosul meu norocos și broșurile noi printate de colegii mei.

Hai că nu a fost prea dificil. Acum ca am făcut lista, pot spune că pentru următoarele evenimente am evaluarea bifată. În plus, cerințele clientului ajung cumva să fie aceleași cu ale mele, având în comun rezultatul “echipă”. Parcă îi și văd pe participanți la sfârșit în poza de grup cum vor zâmbi. Iar luni o să se întâlnească pe hol și o să stabilească să meargă împreună la munte pentru că eu i-am ajutat să descopere că le place să se urce în copaci.

Și totuși noțiunile de “bun”, “frumos”, “excelent” sunt atât de relative încât sigur nu aș putea să le menționez într-un contract. Dar ce mă fac dacă nu voi fi pe placul clientului? Păi e simplu: seara, înainte de culcare, clientul nu va fi acolo. Voi fi eu. Lista mea cu obiective a fost atinsă? Dacă da, voi avea satisfacția unui eveniment de succes. Dacă nu, voi vedea cum mă pot îmbunătăți pe viitor. Poate un discurs mai bun, un manual mai colorat sau poate eu voi veni cu haine mai colorate și atunci voi distrage atenția de la cât de energic este caracterul meu.

De ce este important să am și eu o listă cu ce aș vrea să se întâmple pe lângă cea a clientului? Pentru că el o să plece după ce semnează factura și poate o să se întoarcă dacă i-a plăcut. Dar nu are valori general valabile. Ar fi bine să rezonăm pe aceleași lucruri și eu să iau numai elementele utile pe care le adaug în experiența mea. Dar dacă eu îmi stabilesc un obiectiv cu privire la un eveniment, un proiect, un țel al meu pe care să mi-l asum raportat la cariera mea adiacent celui oficial, lucrurile se vor simplifica.

De ce cred asta? Pentru că este mai important să fii împăcat cu tine și să ai câteva valori foarte stabile. Viziunile sunt diferite și, uneori, ce e bine și ce e rău devine foarte subiectiv. Compania pentru care lucrez azi va dispărea mâine și rămân eu, persoana care a dat tot ce credea că este mai bun. Acela va fi cu adevărat momentul de evaluare. Cel în care voi fi doar eu cu mine.

Evenimentul de săptămâna viitoare mă va îmbogăți cu siguranță. Cred asta pentru că eu mi-am făcut ordine în dimineața asta cețoasă în gânduri și planuri. Am două liste și o grămadă de activități de dus până la capăt. Știu că, dacă am un obiectiv de urmărit, puține lucruri îmi stau în cale. Iar acum, voi lucra și la cele care mă vor bucura și pe mine și nu doar pe cel care mă răsplătește pentru eforturi la sfârșitul lunii. În plus, compania asta va avea în echipă un om sigur pe ceea ce poate și nu poate face. Voi fi un om care nu se va teme să își accepte greșelile și să le îndrepte în măsura în care lista sa cu obiective nu le contrazice.

semnatura articol alexandra

Leave a Response

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Story
CUM MOTIVEZI (CU ADEVĂRAT) ECHIPA LA FINAL DE AN