Banii nu aduc fericirea, dar fericirea aduce bani

09 martie 2016 Laura Voica

Pentru multe companii, succesul înseamnă o cultură organizaţională bazată pe stres, frică sau o presiune foarte mare pentru angajaţi.

Tot mai multe cercetări cu privire la psihologia organizațională demonstrează că un mediu care încurajează frica dăunează productivității. Însă, un mediu pozitiv la locul de muncă va aduce beneficii pentru angajaţi.

Există o credinţă bine înrădăcinată, deși eronată, conform căreia stresul şi o presiune mare pe angajaţi determină o accelerare a performanţei. Însă ceea ce nu reuşesc companiile să ia considerare sunt costurile ascunse pe care le poate avea o astfel de abordare.

În primul rând, cheltuielile pentru asistenţa medicală. În cadrul companiilor cu un nivel foarte ridicat de stres, costurile legate de sănătate sunt cu aproape 50% mai mari decât în alte organizații. De exemplu, Asociaţia Americană de Psihologie estimează că mai mult de 500 de miliarde de dolari din bugetul statului sunt cheltuite din cauza stresului la locul de muncă precum şi 550 de milioane de zile de lucru se pierd în fiecare an din același motiv. Între 60% şi 80% dintre accidentele la locul de muncă sunt atribuite stresului  și se estimează că mai mult de 80% din vizitele la medic au aceeaşi cauză. De asemenea, stresul la locul de muncă este direct răspunzător de probleme de sănătate precum sindromul metabolic sau bolile cardiovasculare.

Rezultatele unui studiu efecuat pe 3.000 de angajați realizat de Anna Nyberg de la Institutul Karolinska, au arătat o legătură puternică între nivelul de management şi bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, o poziţie mai înaltă de management înseamnă riscuri mai mari de apariţie a bolilor cardiovasculare.

În al doilea rând, vorbim despre costurile legate de demotivarea angajaţilor. Dacă pe termen scurt, un mediu bazat pe frică asigură implicarea angajaților, cercetările sugerează că stresul, în mod inevitabil, va duce la demotivare pe termen lung. Implicarea în muncă – asociată cu sentimentul de apreciere, siguranţă, susţinere și respect – este, în general, asociată cu un nivel ridicat de stres.

În cadrul studiilor efectuate de către Școala de Business Queens și de către Organizaţia Gallup, angajaţii demotivaţi au avut un grad de absenteism cu 37% mai mare, 49% mai multe accidente, iar 60% dintre ei au făcut mai multe erori la locul de muncă. Productivitatea în cadrul acestor companiia fost cu 18% mai mică iar profitabilitatea cu 16% mai mică.

Lipsa loialităţii este un al treilea tip de cost. Cercetările au arătat că stresul la locul de muncă duce la o creştere cu 50% a demisiilor. Centrul American pentru Progres estimează că înlocuirea unui singur angajat  echivalează cu 20% din salariu acestuia pe un an întreg.

O stare de bine la locul de muncă provine dintr-un singur loc: o cultură organizaţională pozitivă.

Crearea unei culturi pozitive și sănătoase pentru echipa ta se bazează pe câteva principii majore:

  1. Grija pentru angajaţi şi responsabilitatea pentru sănătatea acestora (pshică şi fizică).
  2. Oferirea ajutorului celorlalţi, inclusiv bunătate și compasiune atunci când trec prin momente dificile.
  3. Iertarea greşelilor.
  4. Crearea unui mediu inspirațional la locul de muncă.
  5. Recunoaşterea muncii fiecărui angajat.
  6. Tratarea angajaţilor cu respect, recunoștință, încredere și integritate.

Ca manager, cum poți promova aceste principii?

1. Dezvoltă relaţiile sociale. Un număr mare de studii empirice confirmă faptul că legăturile sociale pozitive la locul de muncă duc la rezultate foarte bune. De exemplu, oamenii se îmbolnăvesc mai rar, se recuperează de două ori mai repede după o intervenţie chirurgicală, învaţă mai repede și au performanțe mai bune.

O altă cercetare foarte interesantă desfăşurată de Universitatea din California, Irvine, a constatat că probabilitatea de a muri prematur este cu 20% mai mare pentru persoanele obeze, cu 30% mai mare pentru consumatorii de alcool în exces, cu 50% mai mare pentru fumători, şi cu 70% mai mare pentru persoanele cu relații sociale slabe. Locurile de muncă toxice, foarte stresante afectează relațiile sociale și, în consecință, speranța de viață.

2. Arătă empatie. Ca manager, ai un impact enorm asupra modului în care angajații tăi se simt. Atunci când angajații şi-au amintit de un manger care a fost lipsit de amabilitate sau empatie, s-au activat zone ale creierului asociate cu evitarea şi emoţia negativă.

3. Ajută-ți angajații. Ai avut vreodată un manager sau mentor care s-a dat peste cap pentru a te ajuta voluntar, fără să fie nevoit să facă asta? Sunt şanse să fi rămas fidel acelei persoane chiar şi în ziua de astăzi. Jonathan Haidt de la Universitatea din New York arată în cercetările sale că atunci când liderii nu sunt doar corecţi, ci chiar se sacrifică, angajații lor sunt mult mai motivaţi şi le devin loiali. Mai mult decât atât, urmând exemplul managerului, aceşti angajaţi sunt mult mai înclinați să își ajute colegii. Ajutorul şi bunătatea, în acest caz, devin molipsitoare.

4. Încurajează oamenii să vorbească cu tine – mai ales despre problemele lor. Când un manager are cele mai bune intenţii, performanța angajaţilor creşte. Angajații se simt în siguranță, într-un mediu în care liderii se implică, sunt umili și îşi încurajează personalul să vorbească sau să ceară ajutor. Sentimentul de siguranță la locul de muncă, sentimentul că poţi spune ceea ce crezi cu adevărat, încurajează dezbaterile. Toate acestea crează mediul pentru inovaţie.

Atunci când știi ca un lider acţionează condus de un set de calități precum bunătatea şi generozitatea, acesta stabilește tonul pentru întreaga organizație. Florin Colceag, profesor doctor în economie şi specialist internaţional în guvernanța sustenabilă, subliniază foarte bine că valorile sunt cantităţi perisabile deoarece timpul le schimbă profund. În schimb, bunătatea sau generozitatea sunt calităţi care pot fi dobândite şi care pot fi cultivate. Aceste calităţi sunt importante deoarece acestea cresc pe măsură ce le împărţi. Împarţi generozitate, creşte generozitatea. Împarţi bunătate, creşte bunătatea.

Dincolo de cuvinte mari precum KPIs, performanţă, productivitate, oare nu ne întoarcem la lucrurile de bază care ne definesc ca OAMENI? Da, poate părea suprinzator, dar atunci când arăți că eşti OM poţi câştiga respectul, încrederea şi loialitatea celor din jur. Însă acum avem şi dovezile ştiinţifice care să susţină această teorie. Întrebarea este cum am ajuns să avem nevoie de cercetări științifice pentru a ne convinge că un mediu pozitiv ne poate ajuta să ne dezvoltăm și poate ajuta organizația din care facem parte?
Sursa articol: Hbr.com

 


Comentarii