Cum transformam stresul de la birou in evolutie profesionala

16 decembrie 2015 Alexandru Bușilă

De ceva ani, stresul a devenit un cuvânt uzual pentru mulți oameni. Și pe bună dreptate, studiile evidențiază că stresul reprezintă una dintre cele mai importante cauze când vine vorba despre problemele de sănătate ale oamenilor. Din fericire, din ce în ce mai multe companii au devenit conștiente de efectele stresului asupra angajaților și au ales să dezvolte programe care să amelioreze efectele negative ale acestui fenomen. Chiar și așa, oricât de mult ar investi o companie în atenuarea stresului asupra angajatului, din punctul meu de vedere, dacă angajatul nu este dispus să investească și el, rezultatele pozitive vor întârzia să apară.

Putem oare să transformăm stresul negativ (distresul) în evoluție și nu în boală? Sigur că putem. Trebuie doar să fim mai atenți la ceea ce ni se întâmplă.

În primul rând e bine să identificăm care sunt semnalele pe care corpul nostru ni le transmite atunci când se confruntă cu starea de stres. Iată câteva dintre posibilele semnale pe care le putem resimți: insomnii, dureri cervicale, dureri musculare, dureri abdominale, oboseală fizică nejustificată, lipsa de concentrare, ostilitate față de mediul obișnuit în care trăim, față de colegi și familie etc.

Odată ce am identificat și înțeles modul în care ne afectează stresul, putem să trecem la pasul doi: să facem o listă cu toți factorii stresanți pentru noi. Și aici, studiile au extras cei mai întâlniți factori stresanți în mediul profesional: ambiguitatea rolului pe care îl avem în organizație (o fișă de post ambiguă), relațiile interpersonale, nesiguranța locului de muncă, termenele limită, managerul (relația cu managerul), delegarea defectuoasă și, nu de puține ori, triunghiul eu-job- famile.

Dacă am trecut de primii doi pași, este timpul să mergem mai departe – să transformăm stresul într-un argument pentru dezvoltarea noastră profesională.

Înainte de a pleca de la birou, ar fi bine să ne rezervăm 10 minute pentru a răspunde la câteva întrebări:

Ce am făcut azi?

Răspunsul la această întrebare poate fi foarte ușor obținut dacă ne uităm la To Do List-ul pe care l-am avut de rezolvat. Dacă ne-au rămas task-uri nerezolvate, ideal ar fi să ne facem repede un plan pentru ele. Repede, pentru că altfel se vor transforma în stres.

Cine sau ce ne-a stresat astăzi?

În acest caz, ar trebui să ne gândim la interacțiunile pe care le-am avut cu oamenii și mai ales la momentele în care corpul nostru ne-a semnalizat unul, două sau mai multe dintre semnalele precizate la pasul unu (nervozitate, irascibilitate, dureri de cap, dureri de stomac…). După ce am identificat exact momentele în care ne-am simțit stresați, putem răspunde la următoarea întrebare:

Ce putem face mâine pentru a nu repeta experiența stresantă?

În această situație, este de preferat să ne orientăm către soluțiile de lungă durată, altfel nu vom identifica decât soluții punctuale care, de cele mai multe ori, se pot aplica o singură data sau de maximum două ori. Da, astăzi ne-a stresat managerul, iar cea mai rapidă și mai la îndemână soluție pentru a scăpa de starea de tensiune este de a încerca să avem cât mai puțin de-a face cu el, cu șeful. Și funcționează, pentru moment! Dar până când credeți că-l putem evită pe manager?…

Putem, însă, evolua dacă abordăm cu seriozitate și maximă sinceritate această etapă. Toate soluțiile pe care le vom găsi și implementa reprezintă trepte pe care le vom urca în dezvoltarea noastră. Putem deveni mai răbdători, mai asertivi, mai organizați, mai buni. Important este să ne aplecăm asupra soluțiilor.

Există și situații în care schimbarea nu depinde de noi 100%.

Atunci avem tendința să aruncăm vina în curtea celorlalți sau să lăsăm totul în responsabilitatea timpului. Le vindecă el pe toate!… Hmmm. Înainte să facem asta, să mai răspundem, vă rog, la o întrebare:
Schimbarea situației stresante este sau nu în controlul nostru?

Continuarea pe: www.cariereonline.ro

 


Comentarii