Declaratie de inteligenta – HPDI

Declaratie de inteligenta

Subsemnatul Buşilă Alexandru declar pe propria răspundere ca o perioadă destul de mare din viaţa mea am râvnit la ideea de a fi cel mai inteligent. 49772Recunosc faptul că am fost invidios pe alţi oameni care erau şi sunt în continuare mai inteligenţi decât mine. Recunosc şi faptul că am considerat nedrept ca alţi oameni, mai puţin inteligenţi decât mine, obţineau rezultate mult mai bune. Recunosc, am suferit pentru că nu m-am născut mai inteligent. Şi recunosc, poate că aş mai fi suferit mult timp dacă nu eram destul de inteligent încât să citesc şi mai ales să înţeleg gândurile lui Daniel Goleman: „La bine sau la rău, inteligenta poate să nu aibă nicio importanţă atunci când sentimentele îi iau locul.”

Această afirmaţie atât de simplă şi totuşi cu atât de mult adevăr în ea s-a suprapus peste experienţa mea de psihoterapeut. Aproape de fiecare dată, în restructurările cognitive (analiza şi reformularea gândurilor negative pe care oamenii le au faţă de ceilalţi sau faţă de ei înşişi) din timpul şedinţelor de terapie, oamenii erau uimiţi de invaliditatea propriilor gânduri. Şi atunci mă întrebau: Cum am ajuns să gândesc aşa, Alex? Iar răspunsul meu pregătit cu grijă dinainte era: Pentru că ai fost binecuvântat să simţi, să ai emoţii.

Iar când gândul lui Goleman s-a suprapus peste ceea ce întâlneam în şedinţele de terapie, „totul” a căpătat un sens, şi am zis: De la emoţii ni se trag toate, aproape toate.

Nici Howard Gardner nu s-a lăsat mai prejos şi mi-a adus şi el un AHA, când a afirmat că „mulţi dintre cei cu un IQ (coeficient de inteligenţă) de 160 lucrează pentru cei cu un IQ de 100, în cazul în care cei dintâi au o slabă inteligență interpersonală, iar a celor din urmă este ridicată.”

Adică e posibil ca cei mai puţin inteligenţi să fie şefii celor mai inteligenţi?…

Chiar aşa!…

Cum e posibil?…

Inteligența emoțională!

Ce înseamnă să fii inteligent emoţional? Să ai abilitatea de a înţelege şi gestiona eficient propriile emoţii, de a înţelege şi a te descurca cu emoţiile celor din jur, cu scopul de a crea un echilibru emoţional intra şi interpersonal.

Vestea bună este că inteligenta emoţională se învaţă. Tu poţi deveni mai inteligent emoţional. Nu peste noapte şi nu cu o pastilă inteligenta. Pentru a deveni mai inteligent emoţional e nevoie din partea ta de un efort conştient şi continuu. Pe 18 Februarie la Bucureşti şi pe 25 Februarie la Timişoara îţi oferim ocazia de a face primul pas conştient pentru a-ţi dezvolta inteligenţă emoţională.

Aşadar, declar pe propria răspundere că nu mai râvnesc să fiu cel mai deştept, că nu mai sufăr ca nu m-am născut mai inteligent decât sunt şi că mă antrenez în fiecare zi, conştient şi continuu, să fiu cât mai inteligent emoţional.

PS:

Stai să vezi ce mai zice Goleman: „Directorii generali sunt angajaţi pentru intelectul şi experienţa lor în afaceri şi sunt concediaţi din cauza lipsei de inteligență emoţională.”

[:en]

Subsemnatul Buşilă Alexandru declar pe propria răspundere ca o perioadă destul de mare din viaţa mea am râvnit la ideea de a fi cel mai inteligent. Recunosc faptul că am fost invidios pe alţi oameni care erau şi sunt în continuare mai inteligenţi decât mine. Recunosc şi faptul că am considerat nedrept ca alţi oameni, mai puţin inteligenţi decât mine, obţineau rezultate mult mai bune. Recunosc, am suferit pentru că nu m-am născut mai inteligent. Şi recunosc, poate că aş mai fi suferit mult timp dacă nu eram destul de inteligent încât să citesc şi mai ales să înţeleg gândurile lui Daniel Goleman: „La bine sau la rău, inteligenta poate să nu aibă nicio importanţă atunci când sentimentele îi iau locul.”

Această afirmaţie atât de simplă şi totuşi cu atât de mult adevăr în ea s-a suprapus peste experienţa mea de psihoterapeut. Aproape de fiecare dată, în restructurările cognitive (analiza şi reformularea gândurilor negative pe care oamenii le au faţă de ceilalţi sau faţă de ei înşişi) din timpul şedinţelor de terapie, oamenii erau uimiţi de invaliditatea propriilor gânduri. Şi atunci mă întrebau: Cum am ajuns să gândesc aşa, Alex? Iar răspunsul meu pregătit cu grijă dinainte era: Pentru că ai fost binecuvântat să simţi, să ai emoţii.

Iar când gândul lui Goleman s-a suprapus peste ceea ce întâlneam în şedinţele de terapie, „totul” a căpătat un sens, şi am zis: De la emoţii ni se trag toate, aproape toate.

Nici Howard Gardner nu s-a lăsat mai prejos şi mi-a adus şi el un AHA, când a afirmat că „mulţi dintre cei cu un IQ (coeficient de inteligenţă) de 160 lucrează pentru cei cu un IQ de 100, în cazul în care cei dintâi au o slabă inteligență interpersonală, iar a celor din urmă este ridicată.”

Adică e posibil ca cei mai puţin inteligenţi să fie şefii celor mai inteligenţi?…

Chiar aşa!…

Cum e posibil?…

Inteligența emoțională!

Ce înseamnă să fii inteligent emoţional? Să ai abilitatea de a înţelege şi gestiona eficient propriile emoţii, de a înţelege şi a te descurca cu emoţiile celor din jur, cu scopul de a crea un echilibru emoţional intra şi interpersonal.

Vestea bună este că inteligenta emoţională se învaţă. Tu poţi deveni mai inteligent emoţional. Nu peste noapte şi nu cu o pastilă inteligenta. Pentru a deveni mai inteligent emoţional e nevoie din partea ta de un efort conştient şi continuu. Pe 18 Februarie la Bucureşti şi pe 25 Februarie la Timişoara îţi oferim ocazia de a face primul pas conştient pentru a-ţi dezvolta inteligenţă emoţională.

Aşadar, declar pe propria răspundere că nu mai râvnesc să fiu cel mai deştept, că nu mai sufăr ca nu m-am născut mai inteligent decât sunt şi că mă antrenez în fiecare zi, conştient şi continuu, să fiu cât mai inteligent emoţional.

PS:

Stai să vezi ce mai zice Goleman: „Directorii generali sunt angajaţi pentru intelectul şi experienţa lor în afaceri şi sunt concediaţi din cauza lipsei de inteligență emoţională.”

Leave a Response

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Story
Cum influențează valorile unui lider o echipă?