Menirea sta in pasii de furnica

11 februarie 2018 HPDI

Este o dimineata teribila de luni, ca majoritatea de altfel. Ma ridic in capul oaselor si incerc sa imi intind bratele pentru a mai prinde putin curaj. Hai ca deja snooze-ul a intrat de 3 ori in actiune. M-as ridica mai cu spor, dar cand ma gandesc la toate lucrurile pe care le am de facut, deschid telefonul si apoi sigur o sap prind curaj.

Facebook: Andrei zice ca se simte fericit alaturi de fiica lui. Ce dragut! Antonia zice ca si-a aflat menirea in viata si ca asta este sa lucreze printre delfini. Ce mi-ar placea si mie sa lucrez cu ei! Dar sa stau mereu in apa? Parca nu prea mi-ar placea. Pielea mea ar avea de suferit.

Dar chiar asa? Care este menirea mea in viata? Ia sa dau drumul la stiri pana ma imbrac, poate vin astia cu o idee. De unde? Toata lumea e cu economia, criza politica. Cel mai probabil politicienii nu si-au pus intrebarea asta inca. Poate la birou imi intreb colegii care le este lor menirea. Ia uite ce motiv bun am sa ajung mai repede.

Mi-am petrecut pauzele zilei de luni intrebandu-mi colegii ce cred ei despre menirea lor si cum cred ca ar arata o persoana care stie deja pentru ce a fost creata. Din pacate, raspunsurile pe care le-am primit sunt deja cele pe care mi le-am dat si eu. Fiecare dintre cei cu care am vorbit spun ca vin la birou pentru a plati rate, pentru a avea o ocupatie si asta le-a placut cel mai mult in momentul in care cautau un job sau pentru ca le da un motiv pentru care sa fie ambitiosi, sa vrea sa lupte ca sa ajunga mai sus.

Asa ca m-am intors luni seara acasa cu aceeasi nelamurire si am zis sa mai citesc din oameni mai intelepti despre asta, poate ma voi inspira si eu. Si atunci mi-am amintit de cartea lui Jim – “Becoming a professional human being”. Imediat dupa prefata mi-am schimbat perceptia asupra acestui termen care a ajuns sa devina parte din presinea sociala.

Fiecare dintre noi este indemnat sa-si gaseasca menirea, sensul, rostul in viata in timp ce in scoala nu este lasat sa gandesca, poate numai sa respecte niste sisteme rigide. Ajungi la serviciu deja cu gandul ca mai ai inca o gramada de lucruri de bifat pe lista cu ce ai de facut in viata asta, incat nu ai timp de filosofat. In plus, mai apar scenarii in care oamenii descopera menirea din viata lor si este un lucru atat de maret incat te fac sa crezi ca nimic din lucrurile de care te lovesti tu, nu te vor impinge sa spui asta despre tine. Cand de fapt, menirea fiecaruia este un lucru care tine de ceea ce suntem, si poate sa dea o nota personala jobului nostru. Niciodata invers. Si stii cum vei afla care iti este menirea in viata asta? Cand vei sti care sunt punctele tale forte si ce pui tu in activitatea ta zilnica de o faci sa fie extraordinara.

Aminteste-ti de povestea cu Leroy Grant pe care o spune Jim Bagnola. In timp ce ii lustruia pantofii lui Jim, spunea ca face asta de 60 de ani si ca este un tehnician in industria pielariei. Si asta era menirea lui. Asta ii placea sa faca si aducea o parte din ceea ce este el in asta. Pentru a afla care iti este rostul pe aceasta lume uita-te mai intai in interiorul tau, afla ce faci tu diferit fata de toti cei din jurul tau si acolo va fi semnatura ta. Asa te vei putea recomanda atunci. Mie-mi place sa spun despre mine ca aduc energie si veselie oriunde sunt. Asta mi-e menirea si o voi pune ca o picatura de esenta in tot ceea ce voi face.

 


Comentarii