Jim Bagnola despre ingredientele unei afaceri de succes – HPDI

Jim Bagnola despre ingredientele unei afaceri de succes

În cadrul unei cine de afaceri l-am avut alături pe Gota Morinaga preşedintele şi CEO-ul uneia dintre cele mai de succes companii de bomboane din Japonia, Morinaga & Co. L-am întrebat cât de veche este compania şi el mi-a răspuns: 115 ani. Uimit fiind, l-am întrebat care este reţeta succesului. El a răspuns: . „DREPTATE”, dreptate pentru angajați, dreptate pentru client și dreptate pentru partenerii noștri. Afacerea lui are la baza conceptul cheie: Bushido (Calea Războinicului,este un cuvânt japonez care este folosit pentru a descrie un cod de conduită al războinicilor samurai, un concept asemănător cu cel de cavalerism. Aceasta este un cod moral care pune accent pe cumpătare, loialitate, măiestrie în artele marţiale și moarte onorabilă). El a asemănat afacerea sa cu arta de a purta un război, însă armele sale sunt loialitatea, dreptatea, onoarea, devotamentul și curajul.

Toți managerii marilor companii doresc să afle secretul longevității succesului în afaceri. Ce poate susţine succesul și competitivitatea timp de mulți ani? Ce anume ne poate oferi  avantajul de care avem nevoie?

În mod tradițional, am vorbi despre departamentele de:  marketing, vânzări, finanţe și tehnologie, însă aş vrea să uităm de această reţetă veche, deoarece cele mai multe organizaţii eşuează. Nu neapărat din cauza acestor departamente dar nici nu obţin un avantaj competitiv dacă aplică metodele bine cunoscute.

În viitor, sustenabilitate va înseamna ca fiecare membru al unei  organizaţii să fie lider. Este un concept simplu, dar este o adevărată provocare să fie pus în aplicare. Dacă vrei să fii o organizație lider în arena ta, majoritatea oamenilor tăi trebuie să fie lideri. Cum putem crea un mediu în care angajații să dea dovadă de creativitate şi energie, obținând cele mai bune rezultate? Cu alte cuvinte, cum putem crea un mediu în care toată lumea să aibă posibilitatea de a conduce?

În extrema stângă avem un stil de conducere egalitarist, în care cel mai bun manager este un facilitator între angajaţi. Organizația tinde să aibă o structură mai plată și sare de multe ori de nivelurile ierarhice. În acest caz, este în regulă să-mi contrazic şeful, chiar și în public. Este posibil ca project managerii unui department să demareze proiecte fără aprobarea managerului. Este acceptat să comunici pe e-mail cu manageri pe poziţii mai înalte sau mai joase decât tine.

La cealaltă extremă dreapta este stilul ierarhic. În acest caz managerul este puternic și este totodată conducătorul. Raportarea este foarte importantă și organizația are mai multe niveluri ierarhice. Comunicarea urmează de multe ori linii prestabilite. Angajații subscriu la părerea managerului în public. Au nevoie de aprobarea sa înainte de a demara un proiect.

Japonia este una dintre ţările puternic ierarhizate. Nu cu mult în urma Japoniei sunt Coreea, India și China. Statele Unite ale Americii este mai mult tributară stilului egalitarist de leadership.

România (unde sunt partenerul firmei de consultanţă în resurse umane Human Performance Development Interantional) se află undeva la mijloc, între cele două extreme (stilul ierarhic şi stilul egalitarist). De ce? Pentru că în 1989 s-au mutat din comunism în democraţie. Au adoptat engleza ca a doua, a treia și chiar a patra limbă. La fel ca olandezii, nu vorbesc doar o engleză excelentă, dar ştiu de asemenea şi multe alte limbi. Multe multinaționale se află în România. Stilul lor de conducere este eclectic.

Pentru o imagine mai detaliată, cele mai egalitariste țări sunt Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Israel și Australia.

Între cele două stiluri extreme de conducere (egalitarist şi ierarhic) avem câteva opțiuni majore:

•  Leadership autocratic

•  Leadership birocratic

•  Leadership carismatic

•  Leadership participativ

•  Leadership laissez-faire

•  Leadership orientat către relaţii

•  Leadership orientat către task-uri

•  Leadership tranzacțional

•  Leadership transformaţional

•  Leading is everybody’s business

„Leading is everybody’s business”  este stilul  pe care îl propun şi care înclină spre stilul egalitarist, dar poate include elemente ale mai multor stiluri enumerate mai sus. Dacă ar fi să ne imaginăm că o ţară precum Japonia ar adopta acest stil de leadership, ar trebui să găsim o modalitate prin care să respectăm valorile culturale dar totodată să se adapteze ușor la noile cerințe mondiale. Astfel, cum putem crea o structură de conducere egalitaristă în această cultură?

Prima provocare este de a privi leadership-ul dintr-o altă perspectivă. Ce este de fapt leadership-ul ca ştiinţă? Amintiți-vă că o știință trebuie să fie transferabilăși să rămână cât mai intactă în cât mai multe culturi.  Pune-ți-vă această întrebare: Care este acea condiţie absolut necesară pentru ca o persoană să fie lider?

Răspuns: Un adept sau adepți. Un adevărat lider are persoane care îl urmează (followers). Aceasta este prima premiză științifică. O altă întrebare este:  cum pot deveni un mare lider? Însă, cea mai importantă întrebare este: cumîi conving pe ceilalţi să mă urmeze?

Premiza numărul doi reiese din răspunsul la următoarea întrebare: ce urmează oamenii de fapt, titlurile sau alţi oameni?

Răspuns: Ei urmează persoana. Oamenii nu urmează titluri. Ei pot respecta titluri. Titlurile nu garantează faptul că oamenii te vor urma. Pentru a avea adepți, un lider trebuie să aibă abilități de a construi relaţii interumane. Liderul  trebuie să fie suficient de creativ pentru a genera idei care rezolvă problemele cu care se confruntă un grup. Este foarte probabil să urmez un coleg care la rândul său m-a sprijinit în trecut când am avut o idée bună.  În general, atunci când liderul nostru este şi managerul nostru, urmărim 3 condiţii esenţiale. Avem nevoie ca acea persoană să fie competentă, empaticăși demnă de încredere înainte de a o urma.

Premiza numărul trei: Leadership-ul nu înseamnă doar un grup de directori ai unei organizații. La o analiză mai atentă a acestei ştiinţe, constatăm că leadership-ul este un domeniu de interacțiune permanentă între lider și adepți. Leadership-ul nu se referă doar la lider. Liderul nu poate face nimic fără adepții. În acest sens, un alt cuvânt pentru leadership este parteneriat. Leadership-ul este un parteneriat între lider și adepți.

Vă invităm la cursul de leadership autentic „Leading is everybody’s business” din 24 mai – Cluj, 27 mai – Timișoara, 31 mai în București susținut de Jim Bagnola.  Pentru mai multe detalii și înscrieri, puteți accesa: www.jimbagnola.ro/evenimente/leadership

 

Jim Bagnola este CSP (Certified speaker professional). Această distincţie acordată de Asociaţia Naţională a Speakerilor, a fost oferită până în prezent, doar unui număr de aproximativ 600 de oratori profesionişti din întreaga lume, ceea ce îl include în topul speakerilor din America de Nord. Jim a fost inclus în “Top 30 lideri profesionişti din lume” în perioada 2006 – 2010 de către Leadership Gurus Internaţional.

 

 

 [:en]jimbagnolaÎn cadrul unei cine de afaceri l-am avut alături pe Gota Morinaga preşedintele şi CEO-ul uneia dintre cele mai de succes companii de bomboane din Japonia, Morinaga & Co. L-am întrebat cât de veche este compania şi el mi-a răspuns: 115 ani. Uimit fiind, l-am întrebat care este reţeta succesului. El a răspuns: . „DREPTATE”, dreptate pentru angajați, dreptate pentru client și dreptate pentru partenerii noștri. Afacerea lui are la baza conceptul cheie: Bushido (Calea Războinicului,este un cuvânt japonez care este folosit pentru a descrie un cod de conduită al războinicilor samurai, un concept asemănător cu cel de cavalerism. Aceasta este un cod moral care pune accent pe cumpătare, loialitate, măiestrie în artele marţiale și moarte onorabilă). El a asemănat afacerea sa cu arta de a purta un război, însă armele sale sunt loialitatea, dreptatea, onoarea, devotamentul și curajul.

Toți managerii marilor companii doresc să afle secretul longevității succesului în afaceri. Ce poate susţine succesul și competitivitatea timp de mulți ani? Ce anume ne poate oferi  avantajul de care avem nevoie?

În mod tradițional, am vorbi despre departamentele de:  marketing, vânzări, finanţe și tehnologie, însă aş vrea să uităm de această reţetă veche, deoarece cele mai multe organizaţii eşuează. Nu neapărat din cauza acestor departamente dar nici nu obţin un avantaj competitiv dacă aplică metodele bine cunoscute.

În viitor, sustenabilitate va înseamna ca fiecare membru al unei  organizaţii să fie lider. Este un concept simplu, dar este o adevărată provocare să fie pus în aplicare. Dacă vrei să fii o organizație lider în arena ta, majoritatea oamenilor tăi trebuie să fie lideri. Cum putem crea un mediu în care angajații să dea dovadă de creativitate şi energie, obținând cele mai bune rezultate? Cu alte cuvinte, cum putem crea un mediu în care toată lumea să aibă posibilitatea de a conduce?

În extrema stângă avem un stil de conducere egalitarist, în care cel mai bun manager este un facilitator între angajaţi. Organizația tinde să aibă o structură mai plată și sare de multe ori de nivelurile ierarhice. În acest caz, este în regulă să-mi contrazic şeful, chiar și în public. Este posibil ca project managerii unui department să demareze proiecte fără aprobarea managerului. Este acceptat să comunici pe e-mail cu manageri pe poziţii mai înalte sau mai joase decât tine.

La cealaltă extremă dreapta este stilul ierarhic. În acest caz managerul este puternic și este totodată conducătorul. Raportarea este foarte importantă și organizația are mai multe niveluri ierarhice. Comunicarea urmează de multe ori linii prestabilite. Angajații subscriu la părerea managerului în public. Au nevoie de aprobarea sa înainte de a demara un proiect.

Japonia este una dintre ţările puternic ierarhizate. Nu cu mult în urma Japoniei sunt Coreea, India și China. Statele Unite ale Americii este mai mult tributară stilului egalitarist de leadership.

România (unde sunt partenerul firmei de consultanţă în resurse umane Human Performance Development Interantional) se află undeva la mijloc, între cele două extreme (stilul ierarhic şi stilul egalitarist). De ce? Pentru că în 1989 s-au mutat din comunism în democraţie. Au adoptat engleza ca a doua, a treia și chiar a patra limbă. La fel ca olandezii, nu vorbesc doar o engleză excelentă, dar ştiu de asemenea şi multe alte limbi. Multe multinaționale se află în România. Stilul lor de conducere este eclectic.

Pentru o imagine mai detaliată, cele mai egalitariste țări sunt Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Israel și Australia.

Între cele două stiluri extreme de conducere (egalitarist şi ierarhic) avem câteva opțiuni majore:

•  Leadership autocratic

•  Leadership birocratic

•  Leadership carismatic

•  Leadership participativ

•  Leadership laissez-faire

•  Leadership orientat către relaţii

•  Leadership orientat către task-uri

•  Leadership tranzacțional

•  Leadership transformaţional

•  Leading is everybody’s business

„Leading is everybody’s business”  este stilul  pe care îl propun şi care înclină spre stilul egalitarist, dar poate include elemente ale mai multor stiluri enumerate mai sus. Dacă ar fi să ne imaginăm că o ţară precum Japonia ar adopta acest stil de leadership, ar trebui să găsim o modalitate prin care să respectăm valorile culturale dar totodată să se adapteze ușor la noile cerințe mondiale. Astfel, cum putem crea o structură de conducere egalitaristă în această cultură?

Prima provocare este de a privi leadership-ul dintr-o altă perspectivă. Ce este de fapt leadership-ul ca ştiinţă? Amintiți-vă că o știință trebuie să fie transferabilăși să rămână cât mai intactă în cât mai multe culturi.  Pune-ți-vă această întrebare: Care este acea condiţie absolut necesară pentru ca o persoană să fie lider?

Răspuns: Un adept sau adepți. Un adevărat lider are persoane care îl urmează (followers). Aceasta este prima premiză științifică. O altă întrebare este:  cum pot deveni un mare lider? Însă, cea mai importantă întrebare este: cumîi conving pe ceilalţi să mă urmeze?

Premiza numărul doi reiese din răspunsul la următoarea întrebare: ce urmează oamenii de fapt, titlurile sau alţi oameni?

Răspuns: Ei urmează persoana. Oamenii nu urmează titluri. Ei pot respecta titluri. Titlurile nu garantează faptul că oamenii te vor urma. Pentru a avea adepți, un lider trebuie să aibă abilități de a construi relaţii interumane. Liderul  trebuie să fie suficient de creativ pentru a genera idei care rezolvă problemele cu care se confruntă un grup. Este foarte probabil să urmez un coleg care la rândul său m-a sprijinit în trecut când am avut o idée bună.  În general, atunci când liderul nostru este şi managerul nostru, urmărim 3 condiţii esenţiale. Avem nevoie ca acea persoană să fie competentă, empaticăși demnă de încredere înainte de a o urma.

Premiza numărul trei: Leadership-ul nu înseamnă doar un grup de directori ai unei organizații. La o analiză mai atentă a acestei ştiinţe, constatăm că leadership-ul este un domeniu de interacțiune permanentă între lider și adepți. Leadership-ul nu se referă doar la lider. Liderul nu poate face nimic fără adepții. În acest sens, un alt cuvânt pentru leadership este parteneriat. Leadership-ul este un parteneriat între lider și adepți.

Vă invităm la cursul de leadership autentic „Leading is everybody’s business” din 24 mai – Cluj, 27 mai – Timișoara, 31 mai în București susținut de Jim Bagnola.  Pentru mai multe detalii și înscrieri, puteți accesa: www.jimbagnola.ro/evenimente/leadership

 

Jim Bagnola este CSP (Certified speaker professional). Această distincţie acordată de Asociaţia Naţională a Speakerilor, a fost oferită până în prezent, doar unui număr de aproximativ 600 de oratori profesionişti din întreaga lume, ceea ce îl include în topul speakerilor din America de Nord. Jim a fost inclus în “Top 30 lideri profesionişti din lume” în perioada 2006 – 2010 de către Leadership Gurus Internaţional.

jimbagnola autor

 

 

Leave a Response

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Next Story
Cum influențează valorile unui lider o echipă?