A fost ziua internationala a fericirii. Ca am stiut sau nu, ca ne-a venit sa radem sau nu, pe 20 martie ar fi trebuit sa fim cu totii veseli ca si cum raiul s-ar fi pogorat peste orase , sedii de birouri, blocaje in trafic si facturi mai punctuale ca un ceas elvetian. Romanii nu s-au grabit sa sarbatoreasca o astfel de zi. Pana la urma, de unde si pana unde o astfel de celebrare? Pai din republica Bhutan. Oricat ar fi de greu de crezut, aceasta tara masoara anual indicatorul: “Fericirea Nationala Bruta”, de parca nu ar fi auzit niciodata de produs intern brut, indici economici, inflatie si alte cuvinte inventate parca de FMI. Si uite-asa, ONU, la auzul unei asemenea idei, s-a gandit ca n-ar fi rau sa incurajeze guvernele sa se mai uite putin si la contribuabilul truditor, nu doar la calcule de miliarde de euro. Ca o fi la deruta ca sa ne mai distraga atentia sau ca intentia este pura precum apele izvoarelor de munte, e greu de aflat.
Insa ceea ce se stie, via oameni de stiinta, este ca starea noastra interioara ne influenteaza nu doar pe noi ci si pe cei din jur. De exemplu, se pare că persoanele care spun că au în jur de zece prieteni se dovedesc a fi mai fericite decât cele care se bazează pe cel mult cinci prieteni, arată un studiu al Nottingham University. Publicatia Psychological Bulletin arată că te simţi mai fericit dacă le faci altora mici cadouri decât atunci când cumperi ceva pentru tine. Iar exemplele pot continua.
Fiecare lucru marunt din viata noastra poate contribui la o stare de bine. Important este sa le vedem si sa le acordam o importanta mai mare. Iar viata la birou, pentru ca o putem numi déjà o viata in sine, se supune acelorasi reguli. Nimeni altcineva in afara de noi insine nu ne face ziua mai frumoasa ori mai urata. Noi suntem cei care alegem sa ne suparam sau sa gasim motive de zambet in fiecare zi. Iar atunci cand gandurile negative pur si simplu nu se dau duse, e ca si cand am tine carbuni incinsi in mana, asteptand sa ii aruncam in altii. Tot noi suntem cei care ne ardem.
Iar cand gandurile pozitive sunt cele care ne domina, pana si ceilalti observa si incearca sa fie cat mai mult in preajma noastra. Nu este doar o parere. Suntem atrasi de cei care zambesc mult, care sunt optimisti, de cei care stiu sa ne spuna mai des o vorba buna. Iar motivul este simplu: avem nevoie de bucurie, indiferent unde ne-am afla.
Ne-am invatat sa cautam bucuria la altii , pentru a ne putea molipsi de acea stare de bine. Insa cea mai buna metoda este sa o transmitem chiar noi altora. Este calea cea mai sigura de a transforma o zi obisnuita sau grea intr-una despre care sa putem spune ca este o zi buna. Si ca tot am vorbit de “zi buna”, sa ne gandim putin: noi romanii chiar spunem “Buna ziua”, “Sa ai o zi buna”.
Si nu avem nevoie de o “Zi internationala a fericirii” ci doar sa ne amintim ca fiecare zi poate fi una frumoasa, daca noi o facem astfel.
Un articol de: Andrei Vacaru
[:en]
A fost ziua internationala a fericirii. Ca am stiut sau nu, ca ne-a venit sa radem sau nu, pe 20 martie ar fi trebuit sa fim cu totii veseli ca si cum raiul s-ar fi pogorat peste orase , sedii de birouri, blocaje in trafic si facturi mai punctuale ca un ceas elvetian. Romanii nu s-au grabit sa sarbatoreasca o astfel de zi. Pana la urma, de unde si pana unde o astfel de celebrare? Pai din republica Bhutan. Oricat ar fi de greu de crezut, aceasta tara masoara anual indicatorul: “Fericirea Nationala Bruta”, de parca nu ar fi auzit niciodata de produs intern brut, indici economici, inflatie si alte cuvinte inventate parca de FMI. Si uite-asa, ONU, la auzul unei asemenea idei, s-a gandit ca n-ar fi rau sa incurajeze guvernele sa se mai uite putin si la contribuabilul truditor, nu doar la calcule de miliarde de euro. Ca o fi la deruta ca sa ne mai distraga atentia sau ca intentia este pura precum apele izvoarelor de munte, e greu de aflat.
Insa ceea ce se stie, via oameni de stiinta, este ca starea noastra interioara ne influenteaza nu doar pe noi ci si pe cei din jur. De exemplu, se pare că persoanele care spun că au în jur de zece prieteni se dovedesc a fi mai fericite decât cele care se bazează pe cel mult cinci prieteni, arată un studiu al Nottingham University. Publicatia Psychological Bulletin arată că te simţi mai fericit dacă le faci altora mici cadouri decât atunci când cumperi ceva pentru tine. Iar exemplele pot continua.
Fiecare lucru marunt din viata noastra poate contribui la o stare de bine. Important este sa le vedem si sa le acordam o importanta mai mare. Iar viata la birou, pentru ca o putem numi déjà o viata in sine, se supune acelorasi reguli. Nimeni altcineva in afara de noi insine nu ne face ziua mai frumoasa ori mai urata. Noi suntem cei care alegem sa ne suparam sau sa gasim motive de zambet in fiecare zi. Iar atunci cand gandurile negative pur si simplu nu se dau duse, e ca si cand am tine carbuni incinsi in mana, asteptand sa ii aruncam in altii. Tot noi suntem cei care ne ardem.
Iar cand gandurile pozitive sunt cele care ne domina, pana si ceilalti observa si incearca sa fie cat mai mult in preajma noastra. Nu este doar o parere. Suntem atrasi de cei care zambesc mult, care sunt optimisti, de cei care stiu sa ne spuna mai des o vorba buna. Iar motivul este simplu: avem nevoie de bucurie, indiferent unde ne-am afla.
Ne-am invatat sa cautam bucuria la altii , pentru a ne putea molipsi de acea stare de bine. Insa cea mai buna metoda este sa o transmitem chiar noi altora. Este calea cea mai sigura de a transforma o zi obisnuita sau grea intr-una despre care sa putem spune ca este o zi buna. Si ca tot am vorbit de “zi buna”, sa ne gandim putin: noi romanii chiar spunem “Buna ziua”, “Sa ai o zi buna”.
Si nu avem nevoie de o “Zi internationala a fericirii” ci doar sa ne amintim ca fiecare zi poate fi una frumoasa, daca noi o facem astfel.
Un articol de: Andrei Vacaru
Leave a Response